♦ Industria din România contribuie cu 23% la formarea PIB-ului, în timp ce în statele UE ponderea este undeva la 19% ♦ O industrie puternică generează multe locuri de muncă, mai bine plătite decât în alte domenii ♦ Fără tehnologii noi şi fără investiţii în recalificarea oamenilor, puterea industriei româneşti ar putea scădea dramatic.
Contribuţia industriei la formarea Produsului Intern Brut va ajunge anul acesta la 22,5%, fiind în uşoară scădere faţă de anul anterior, dar peste media înregistrată la nivelul statelor UE, unde industria contribuie cu 19% la formarea PIB, arată datele Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză.
Structura PIB-ului pe ramuri de activitate s-a schimbat radical faţă de perioada de dinainte de Revoluţie, când contribuţia industriei era de 46% la formarea PIB, iar a agriculturii de 14%. România are în continuare o industrie puternică, însă din unele sectoare ale industriei prelucrătoare- cum este producţia de textile - au dispărut mii de locuri de muncă în ultimii ani. Motivul? Investitorii au plecat din cauza creşterilor de costuri cu salariile şi a deficitului de personal generat de migraţia externă a muncitorilor.
„Industria prelucrătoare va scădea în continuare dacă vom continua să producem commodities (materii prime - n.red.). Trebuie să facem trecerea de la producerea de commodities la produse cu o valoare adăugată mare, care aduc o marjă de profit companiilor“, a explicat Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).
Cu peste un milion de salariaţi, industria concentrează cei mai mulţi angajaţi din mediul privat. Dacă o parte dintre aceştia se clasează pe primele locuri în topul angajaţilor cu cele mai mari salarii medii din economie (cum sunt angajaţii din rafinăriile petroliere sau din industria tutunului, de exemplu), alţii sunt printre cel mai prost plătiţi angajaţi din economie (industria textilă, industria lemnului sau industria alimentară). Numărul angajaţilor din domeniile cu multă forţă de muncă plătită cu salarii mici a scăzut constant în ultimii ani.
„Ca să avem mai mulţi angajaţi în industria prelucrătoare, trebuie să avem cu ce să îi plătim şi pentru asta trebuie să producem produse de calitate. Această trecere de la producerea de commodities la produse cu valoare adăugată mare trebuie să se facă natural, prin aducerea de echipamente noi în liniile de producţie. Odată ce vin tehnologiile noi, se vede dezvoltarea activitiăţii de cercetare-dezvoltare. Dacă nu ne orientăm spre tehnologii noi, nu vom evolua, vom depinde în continuare de importuri din ţări precum Germania. Fără tehnologie modernă nu vom putea evolua, altfel nu vom mai exista“, a mai spus Florin Pogonaru.
O structură industrială mai puternică dezvoltă economia mai mult, spun specialiştii, pentru că fabricile generează locuri de muncă pe orizontală şi pe verticală. Existenţa businessului Automobile Dacia, spre exemplu - cel mai mare producător auto care are aproape 14.000 de angajaţi pe platforma de la Mioveni - a generat peste 100.000 de locuri de muncă în România, aceştia fiind angajaţi ai furnizorilor Dacia.
Facilităţile de producţie din România trebuie să fie pregătite să se adapteze, mai ales că majoritatea producătorilor auto se reorientează spre producţia de maşini electrice.
„O îndreptare spre tehnologii noi în un sector precum cel automotive vine cu înlocuirea anumitor tipuri de angajaţi. Practic, va începe să dispară forţa de muncă „blue collar“ şi va trebui să dezvoltăm forţa de muncă calificată. Cererea de forţă de muncă se va deplasa de la muncitorii de tip „blue collar“ la forţa de muncă specializată. Trebuie să facem industria prelucrătoare să funcţioneze cu ceea ce avem“, a mai spus Pogonaru. El a adăugat că învăţământul dual - care pregăteşte meseriaşi, dar cu o mai bună pregătire practică - ar putea să fie o soluţie pentru criza de personal din industria prelucrătoare.
„Este foarte important să formăm forţă de muncă specializată în tehnologii de vârf pentru că industria prelucrătoare nu va reuşi să evolueze cu forţă de muncă importată, cu muncitori asiatici“, a concluzionat Pogonaru.
În ultimii ani, pe fondul migraţiei externe crescute, angajatorii au fost nevoiţi să aducă personal din statele din afara Uniunii Europene pentru a putea face faţă cererii din partea clienţilor. Numai anul trecut au fost acordate aproape 30.000 de avize de lucru pentru muncitorii aduşi din statele asiatice cu precădere, nivel triplu faţă de anul 2018, potrivit datelor Inspectoratului General pentru Imigrări. Cererea mare a determinat şi autorităţile să crească nivelul cotei de avize de muncă date muncitorilor străini până la 30.000 şi în 2020.
Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR): Este foarte important să formăm forţă de muncă specializată în tehnologii de vârf pentru că industria prelucrătoare nu va reuşi să evolueze cu forţă de muncă importată, cu muncitori asiatici.