"Decat sa ma transform dintr-un cercetator care ar putea aveasucces in America intr-un cercetator frustrat si deziluzionat inRomania, prefer sa raman acolo. Sunt foarte pasionata de ceea cefac si nu cred ca sunt suficiente resurse alocate pentru cercetarein Romania", spune Corina Tarnita, 27 de ani, cercetator inmatematica in cadrul Universitatii Harvard din SUA, prezenta la uneveniment organizat de Liga Studentilor Romani din Strainatate(LSRS).
Ea a absolvit Facultatea de matematica in cadrul aceleiasiuniversitati si, dupa ce a facut si doctoratul timp de trei ani inmatematica aplicata in biologie, a devenit cercetator.
De aceeasi parere este si Theodor Brasoveanu, 26 de ani,doctorand la Princeton University, care crede ca salariulreprezinta unul dintre ultimele motive care l-ar impiedica sa seintoarca in tara.
"Nu putem sa venim aici si sa ne abandonam profesia, pentru canu avem conditii pentru cercetare. In ultimii ani nu am vazut preamult incurajate educatia si cercetarea, iar noi avem speranta camunca noastra sa fie 
apreciata, sa nu fie in van", spune Brasoveanu. Dupa ce va terminadoctoratul in fizica teoretica, si-ar dori sa lucreze ca profesorin sistemul universitar sau sa lucreze ca cercetator in institutede cercetare.
"Mi-ar placea sa pot veni si in Romania pentru colaborari, darnu pe termen scurt si mediu. Ma astept ca, dupa absolvire, sa am unsalariu de ordinul catorva zeci de mii de dolari pe an, ca profesorin SUA, dar pentru a ajunge la acest nivel trebuie sa trec nisteetape", mai spune Brasoveanu.
Totusi, Andrei Ilie, 25 de ani, doctorand la Oxford University,spune ca este posibil ca dupa trei ani, cand isi finalizeazastudiile, sa se intoarca sa lucreze ca medic in Romania. El aabsolvit in 2008 Facultatea de Medicina din cadrul Universitatii"Carol Davila" din Capitala si a castigat o bursa doctorala inMarea Britanie.
"Piata a inceput sa se dezghete"
Efectele crizei se resimt si la nivelul studentilor din celemai prestigioase universitati din strainatate, intrucat competitiaeste mult mai mare acum pentru absolventii care vor sa ramana salucreze in mediul academic.
"Multi din absolventii care aplica la joburi in sectorul privatsi administrativ se gandesc acum mai serios sa faca un doctorat, saramana in universitati, pentru ca e mai sigur. Acolo sunt sperantemai mari ca se va resdresa cat de cat", mai spune Brasoveanu.
Atat la Princeton, cat si la Harvard, numarul studentilor romanieste in prezent de ordinul zecilor. Insa absolventii acestorfacultati se confrunta cu dificultati in gasirea unui loc de muncadupa finalizarea studiilor, pentru ca si universitatile, ca sicompaniile, au inghetat anul trecut angajarile.
"Cred totusi ca piata a inceput sa se dezghete. A fost unsentiment de incertitudine in randul absolventilor, chiar dacaterminau la o universitate precum Harvard, pentru ca foarte multefirme se protejau, nu stiau daca o sa mai angajeze, daca o sa deaafara", explica Corina Tarnita, cercetator la Harvard. Absolventiide Harvard care nu s-au adaptat la conditiile din America si s-auintors acasa s-au angajat in multinationale.
"Am multi prieteni care au gasit o slujba buna aici, fie lafirme de consultanta precum McKinsey, fie in alte multinationalesau in banci. Stiu absolventi romani de Harvard care vor sa seimplice in dezvoltarea Google Romania", spune Tarnita.
Cei care se intorc ar trebui sa preia functii deconducere
Absolventii de facultati prestigioase din strainatate nu se maiintorc in tara nici pentru ca nu pot avea o pozitie in topmanagement imediat dupa angajare.
"In continuare Romania este dominata la nivel de seniormanagement de expati, care sunt in Romania nu pentru ca vor sa necolonizeze, ci pentru ca nu gasesc deocamdata destui oamenicapabili care sa gestioneze angajatii din Romania", sustine AndreiCaramitru, directorul general al firmei de consultanta inmanagement McKinsey Romania. El a mai spus ca in mediul privatexista o deconectare foarte mare intre nevoile managementuluifirmelor mari si modul lor de a atrage oameni care sa fi studiat instrainatate.
"Trebuie sa se gaseasca modalitati prin care cei care studiazala universitati prestigioase din strainatate sa fie pusi rapid infunctii de conducere in companiile locale, poate dupa un an saudoi. Am vazut niste statistici care m-au uimit: procentul destudenti romani care vor sa se intoarca in Romania este cel maiscazut dintre toate tarile din Europa de Est", spune Caramitru.
Romanii merg in Danemarca sau MareaBritanie
Studentii romani vor sa mearga mai mult ca oricand si mai multica oricand la studii in strainatate, este de parere SebastianBurduja, presedintele Ligii Studentilor Romani din Strainatate(LSRS).
"Este putin exagerata ideea ca, odata plecati, romanii nu maivor sa auda de Romania, iar partea materiala este numai o variabilain ecuatia intoarcerii acasa", spune Burduja.
Cele mai scumpe taxe de scolarizare pentru cele mai "ravnite"universitati sunt in SUA, unde ajung pana la 50.000 - 60.000 dedolari, dar acestea sunt institutiile care acorda si burse.
"Este extrem de greu sa pleci la studii din Romania in Americafara o bursa. In acelasi timp, in Europa exista facilitati: fieimprumuturi garantate de stat la dobanzi mici in Marea Britanie,fie de invatamant complet gratuit, platit de guvernul danez", spuneBurduja.
In Marea Britanie, o taxa de scolarizare este de aproape 24.000de dolari, mai putin de jumatate decat o taxa la o universitatebuna din America.
De altfel, anul 2009 a adus o crestere a businessului celor careii consiliaza pe studentii romani. Bogdan Kochesch, BusinessDevelopment Manager in cadrul grupului Educativa, spune camajoritatea studentilor care au plecat anul acesta la studii inafara au ales fie Marea Britanie, fie Danemarca. Educativa este ungrup de ONG-uri si companii private care ofera servicii deconsiliere pentru admiterea la universitati din strainatate prinproiectul Edmundo.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
