Piata imobiliara locala, aflata acum in mare suferinta, esteprivita cu scepticism de marea majoritate a populatiei neutre -drept un loc in care oameni fara prea multa pregatire s-auimbogatit usor, in timp ce altii s-au indatorat pe 30 de ani pentruachizitia unei locuinte supraevaluate.
Dincolode aceasta imagine, dezvoltarea imobiliara reprezenta o necesitatepentru directia in care merge tara noastra - multinationalele dinservicii financiare, comunicatii sau farma nu isi puteau desfasuraactivitatea in blocuri de apartamente sau vile, iar angajatiiacestor firme, care au ajuns sa castige 1.000-1.500
de euro lunar sau chiar mai mult, tindeau spre o locuinta maibuna.
"Initial am vrut sa ma angajez la Colliers pentru ca imi placeasediul lor de birouri", spunea recent un angajat al firmei deconsultanta imobiliara, referindu-se la anul 2003, cand firmacondusa de Bogdan Georgescu isi avea sediul in cladirea OperaCenter din zona Eroilor a Capitalei.
In acea vreme, in Bucuresti imobilele de birouri puteau finumarate pe degetele de la maini - Europe House in Piata Victorieisi Bucharest Financial Plaza in apropierea Palatului CEC, WorldTrade Center (hotelul Sofitel), turnul Neocity de pe CaleaDorobanti sau sediile Bursei de Valori Bucuresti (Piata Rosetti) siONRC (pe Splaiul Unirii).
Putini erau angajatii care se puteau mandri ca lucreaza intr-un"office" cu geamuri de sticla, usi rotative la intrare, lifturimoderne si sistem de climatizare care functioneaza.
Intre timp, stocul de spatii de birouri din Bucuresti a crescutla circa 1,3 milioane de metri patrati, potrivit celor mai recentedate ale firmelor de consultanta imobiliara, astfel ca aproximativ150.000 de angajati din Bucuresti lucreaza in cladiri relativnoi.
In aceasta perioada au fost construite cladirile Charles deGaulle Plaza (cu chiriasi precum Petrom, Raiffeisen, UniCredit,Vodafone), S-Park (ING, Global Finance, Saint-Gobain), BucharestBusiness Park (BAT, IBM sau Coca-Cola).
"Ne-am dat seama ca cine se muta intr-o cladire de birouri declasa A are un avantaj competitiv si am vrut sa fim primii carefacem acest lucru, inchiriind cinci etaje in Neocity Tower", spunearecent intr-un interviu pentru ZF avocatul Ion Nestor,coordonatorul firmei NNDKP, unul dintre cei mai mari jucatori de pepiata de profil.
Pana la boom-ul imobiliar, avocatii isi desfasurau activitateain apartamente sau in vile din centrul orasului, formula pe care oserie de firme continua sa o prefere. Insa, avocatii care si-aulargit echipele intens in ultimii ani, printre care NNDKP sau TucaZbarcea & Asociatii au devenit la randul lor chiriasisemnificativi in cladirile dezvoltate de investitorii imobiliari inzonele centrale din Capitala.
Cum arata retailul acum cinci ani
In 2004 abia se deschidea cel de-al doilea mall din Bucuresti -Plaza Romania - realizat de compania Anchor Grup, care inregistraserezultate foarte bune cu proiectul Bucuresti Mall din Vitan.
Intretimp, numarul centrelor comerciale din oras a ajuns la 12, astfelca variantele pentru cumparaturi au crescut semnificativ, iarDrumul Taberei si Vitan nu mai sunt singurele zone care se potlauda cu proximitatea unui asemenea proiect.
Cat de importanta este prezenta unui centru comercial incartier o arata o analiza realizata de firma de consultantaimobiliara Coldwell Banker, potrivit careia in intervalul 1999 -2007 preturile apartamentelor din Vitan au crescut de 15 ori, fatade o crestere de "doar" zece ori a preturilor in alte zone aleBucurestiului in acelasi interval.
Cu cinci ani in urma in Bucuresti existau patru hipermarketuri -trei Carrefour in Militari, Orhideea si Colentina si prima unitateCora, din Pantelimon.
Intre timp, orasul a fost impanzit de hipermarketuri, alte zeceproiecte fiind construite in toate zonele orasului. Carrefour aajuns la sapte unitati in Bucuresti, Cora a mai deschis un magazinla Lujerului, Auchan a intrat in Capitala cu doua magazine in Titansi Militari, iar nemtii de la Real au deschis rapid trei unitati,in Vitan, Berceni si Cotroceni Park.
Toate aceste investitii inseamna sute de milioane de europompate de companii straine, competitie in retail si, in final,cozi mai mici pentru bucuresteni la cumparaturi, dar probabil maimari in trafic, la semafor, unde in aceeasi perioada de boom aufost vandute in Bucuresti aproximativ 500.000 de masini - adica unautomobil la patru locuitori.
La nivel national, ultimii cinci ani au insemnat constructia apeste 40 de centre comerciale, in marea majoritate a oraselor cupeste 100.000 de locuitori. Retelele de hipermarketuri au saritpragul de 50 de unitati, iar in fiecare oras cu cateva zeci de miide locuitori a fost construit cel putin un supermarket in acestiani, inlocuind astfel "buticul" de la parterul blocului care vindeamarfa cumparata din "en-gros" sau din Metro.
250.000 de locuinte noi
In ceea ce priveste constructiile de locuinte noi, perioada2004-2009 a insemnat constructia a 250.000 de noi case, din care90% au fost realizate de catre investitori privati, care aurasturnat definitiv balanta in ceea ce priveste provenientafondurilor pentru constructia de locuinte.
Apartamente in ansambluri cu piscina si locuri de parcaresubterane sau penthouse-uri la etaje cu privelisti ametitoare -pentru unii poate suna a snobism sau inutilitate, pentru altii estedorinta de a avea ceva nou, mai bun, o locuinta pe care nu o puteaigasi in apartamentele construite acum 20-30 de ani inBucuresti.
Pana in prima parte a anului 2008 preturile au escaladat. Darnimeni nu a scos cu forta banii din buzunarele cumparatorilor, cares-au lasat cuprinsi de "visul frumos" care cuprinsese cea mai mareparte a economiei locale.
O parte dintre cei care au cumparat, isi rod acum unghiile. Dinfericire, au cumparat si multi straini, care au blocati aici bani,pe care nu ii vor putea scoate prea usor. Atat in terenuri, cat siin locuinte.
Mai devreme sau mai tarziu pentru fiecare dintre acesteproprietati se va gasi un pret corect. Important este sa fieconstruite, pentru a avea de lucru atat muncitorii necalificati,distribuitorii de materiale cat si bancherii.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
