România 5%

Harta economică a României

26 nov 2014 Autor: Dana Ciriperu

Bucureştiul şi Ilfovul au 45% din cifra de afaceri de 250 mld. euro a companiilor din România, iar cele două zone împreună cu cele mai puternice zece judeţe din economia locală adună 75% din businessul românesc şi 65% din nu­mărul total de angajaţi.

La polul opus, zece judeţe de la coada clasamentului, printre care Mehedinţi, Botoşani, Giurgiu, Vaslui, Caraş-Se­verin sau Covasna, au împreună o cifră de afaceri de 12 mld. euro, cât adună Bihorul şi Sibiul.

Polarizarea economiei locale este la apogeu, în condiţiile în care aproape jumătate din ţară nu contează pe harta economică, iar situaţia din judeţele „corigente“ se înrăută­ţeşte de la an la an în lipsa investiţiilor. În 24 de judeţe cea mai mare „industrie“ este comerţul, în timp ce doar trei judeţe din România se pot lăuda cu o pondere a industriei prelucrătoare de peste 50% - Olt, Argeş şi Alba.

Modelul economic al celor trei judeţe cu industrie puternică este însă diferit, iar modul în care arată economia din Olt, Argeş sau Alba poate constitui un punct de plecare pentru ridicarea altor judeţe. În Olt, Alro Slatina, Pirelli, Prysmian sau Cord România ţin în viaţă economia unui judeţ în care doar 40.000 de oa­meni lucrează în companii, potrivit datelor de la Re­gistrul Comerţului. Mare parte din investiţii se leagă însă de un singur oraş, Slatina, şi de apropierea de uzina Ford de la Craiova. În Argeş, economia este dependentă de Dacia, care generează 42% din cifra de afaceri de 9,8 mld. euro a companiilor din judeţ şi care a atras la Mioveni sau în localităţile din jur şi alţi furnizori de componente şi servicii. În Alba, un judeţ situat la mijlocul clasamentului, cu afaceri de aproape 3 mld. euro, modelul de creştere balansează între companiile mari antreprenoriale (Transavia, Albalact, Pehart Tec, Supremia, Jidvei) şi investiţiile străine derulate în special în jurul oraşului Sebeş (Holzindustrie, Daimler, Kronospan). Indiferent de model, România nu poate să crească doar prin 15 dintre judeţele sale. România are nevoie de investiţii şi în Botoşani sau Vaslui, nu doar în Arad sau Timiş. Şi are nevoie de investiţii străine, dar şi de capital privat românesc. În prezent, companiile străine au 50% din cifra de afaceri a firmelor din România cu numai 25% din angajaţi. Străinii deţin liderii în 31 dintre judeţe, în timp ce statul mai are companii lider în Sibiu (Romgaz), Gorj (Complexul Ener­getic Oltenia), Vâlcea (Oltchim - în insolvenţă) şi Me­hedinţi (RAAN - în insolvenţă). Antre­prenorii controlează cea mai mare companie din şapte judeţe, cele mai puternice companii an­­treprenoriale fiind Dedeman Bacău (fraţii Adrian şi Dra­goş Pavăl), Unicarm Satu Mare (Vasile Lucuţ), Romaqua (Oc­ta­­vian Creţu şi Nicolae Palfi) sau Interagro (Ioan Niculae).

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 26.11.2014

 
Cuvinte cheie:
romania 5%
, harta economica a Romaniei
, companii
, cifra de afaceri
, business
, industrie
, investitii
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Închide