Date recente indică o creştere a consumului în acest an. Dacă însă, în aprilie faţă de martie, consumul a crescut cu 9,2 la sută, nu e cazul să ne bucurăm în exces. Fiindcă, pe patru luni, creşterea este mică, nesemnificativă chiar, de numai 0,6 la sută. Important este însă faptul că populaţia a cumpărat în acest an mai multe alimente, cu 1,1 la sută, şi mai multe bunuri de consum nealimentare, cu 2,6 la sută. Sunt creşteri din care se întrupează PIB-ul anului 2013.
Dar oamenii îşi numără banii, văd că nu le ajung şi sunt necăjiţi că nu reuşesc să câştige mai mult. În România sunt rare salariile sau chiar pachetele salariale din care angajaţii să-şi poată acoperi, într-un timp rezonabil, din veniturile curente şi din economisire, toate cheltuielile stringente. Am în vedere consumul, întreţinerea locuinţei, confortul. Iar când intervine şi nevoia cumpărării sau construirii unei case problema devine dramatică. Nu face obiectul acestui comentariu modul în care „se descurcă” familiile bogate. Interesează, în exclusivitate, celelalte familii, care alcătuiesc grosul populaţiei. Ele se descurcă greu. Şi s-au descurcat şi mai greu când a început criza.
Cauzele căderii consumului, în primii ani de criză, au stârnit nenumărate dezbateri. Au fost formulate puncte de vedere dintre cele mai diferite. Unele au lovit ţinta, altele s-au dus aiurea. Unele au fost luate în seamă, altele ignorate. Din nefericire, chiar dacă deseori a fost pus degetul pe rană, n-au fost folosite cele mai bune medicamente. Boala a dăinuit. Deşi îmbunătăţirea consumului, începând din 2011, e o realitate. Cum realitate este şi creşterea veniturilor prin reîntregirea salariilor bugetarilor şi indexarea pensiilor cu rata inflaţiei. Şi totuşi, în 2013, când constatăm o creştere a consumului, vedem că dacă ne comparăm nu numai cu ţările dezvoltate, ci şi cu ţările vecine care au intrat în 2004 în Uniunea Europeană, consumul nostru e dezorganizat şi, în mare măsură, înapoiat. Nu vă uitaţi la magazinele de lux. Şi nici la reţelele de supermagazine. Ţara e mare şi populaţia României e numeroasă. Mulţi oameni din această ţară nu intră cu anii într-un supermagazin. De aici, în primul rând, ni se trage şi menţinerea unui nivel încă scăzut al PIB-ului, chiar dacă ritmul lui de creştere este în urcare. Dar PIB-ul (indicator ce arată bogăţia reală a unei ţări, exprimând suma valorilor adăugate) creşte nu numai dacă se înmulţesc exporturile şi investiţiile, ci şi dacă prinde viteză şi cea de-a treia locomotivă: consumul. Numai că românii nu au încă destui bani să susţină un consum cu adevărat avansat. O înviorare a numerarului de Paşti ori acum, la începutul verii, soldată cu înmulţirea cumpărăturilor în magazine, inclusiv în zilele obişnuite, nu înseamnă că în România a fost rezolvată problema consumului.
Atât structural, cât şi calitativ, economia românească nu asigură oferta care să corespundă nevoilor populaţiei. Deşi, în aparenţă, piaţa e plină de mărfuri. În realitate însă, pe o piaţă apăsată de greutatea cu care societatea noastră înţelege un adevăr fundamental, acela că bunăstarea nu e posibilă fără concurenţă şi fără eficienţă, oferta internă de bunuri şi de servicii continuă să fie doar în mică măsură competitivă. Apoi, ne lipseşte munca bine organizată. Ne războim cu viciul dezorganizării. De consecinţele acestei confruntări nu vom scăpa uşor. De aici ne şi vin dramaticele probleme din economie, reflectate în buget, în balanţa comercială, în pierderile companiilor de stat, greu de cuantificat.
Dar anii care vor urma nu vor mai semăna cu anii 2009-2012. Important va fi să fie forţată ieşirea din criză. Un proces îndelungat, complex şi dificil. Fapt care cere, din partea societăţii româneşti, un efort uriaş de grabnică restructurare, de eficientizare, de perfecţionare a întregii activităţi. Şi adaptarea în viteză a economiei la un sistem competitiv. Mai departe, ţara va fi nevoită să se angajeze pe două fronturi: unul pentru însănătoşirea în continuare a bugetului şi al doilea pentru consolidarea creşterii economice. Altfel, doar tăind cheltuieli bugetare s-ar putea să fim loviţi de alte şi alte disfuncţionalităţi.
Acest articol a apărut în ediţia tiparită a Ziarului Financiar din data de 05.06.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
