Găsirea finanţării pentru dezvoltarea afacerii reprezintă una dintre cele mai mari probleme ale antreprenorilor din companiile mici şi mijlocii. Schemele de ajutor de stat, finanţările pe care le pot accesa din fonduri europene, investitorii din privat sau creditele bancare sunt principalele surse către care se uită antreprenorii pentru investiţii ca să-şi ducă afacerile la un nivel superior.
Dacă în exerciţiul financiar 2007-2013 antreprenorii din companiile mici şi mijlocii se orientau către aşa-numitul program POS CCE (Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice) pentru obţinerea unei finanţări din fonduri europene, lucrurile s-au schimbat în actuala perioadă de finanţare (2014-2020). Astfel, IMM-urile pot obţine finanţare europeană în noul exerciţiu financiar dacă depun proiecte pe POR (Programul Operaţional Regional), care în trecut era dedicat în special proiectelor implementate de autorităţile publice.
„Principalul program adresat IMM-urilor (în exerciţiul 2014-2020 - n. red.) este POR. Spre deosebire de exerciţiul 2007-2013, când POSCCE se adresa în principal IMM-urilor şi POR în special autorităţilor publice, acum POR susţine în principal IMM-urile, iar Programul Operaţional Competitivitate susţine investiţiile IMM-urilor orientate spre cercetare-dezvoltare & inovare (inclusiv centre de cercetare-dezvoltare) şi dezvoltare/inovare tehnologică. Astfel, proiectele „clasice“ de dezvoltare a IMM-urilor din sectoarele productive, construcţii sau servicii se vor orienta spre POR pentru a putea achiziţiona echipamente, infrastructură TIC, software sau pentru a dezvolta infrastructură de afaceri sau de turism“, a explicat Cosmin Drăgoi, general manager în cadrul companiei de consultanţă Finacon România.
El a mai spus că proiectele inovatoare orientate spre dezvoltare tehnologică sau către cercetare-dezvoltare vor avea în schimb o paletă mult mai largă de finanţări disponibile.
Pe lângă Programul Operaţional Competitivitate, companiile din zona de tehnologie şi cercetare-dezvoltare vor putea accesa finanţări direct de la Bruxelles prin programul Horizon 2020, care oferă finanţări prin diverse programe, unele deja deschise, altele la al doilea sau al treilea apel.
„Proiecte precum dezvoltarea de software sau platforme online/mobile inovatoare, proiecte în domeniul Internet of Things, al eficienţei energetice, proiecte de dezvoltare tehnologică în sănătate sau agricultură, precum şi cele de tip «smart city» au deja la dispoziţie linii de finanţare deschise“, a mai spus Cosmin Drăgoi.
Antreprenorii care au accesat fonduri europene în perioada 2007- 2013 şi-au învăţat lecţiile, dar şi autorităţile s-au maturizat în ceea ce priveşte proiectele cu finanţare europeană.
„Dacă la începutul exerciţiului 2007-2013 ne loveam de noutatea accesării fondurilor europene, de lipsa de experienţă a beneficiarilor în întocmirea şi implementarea unui proiect de finanţare şi de greutatea în evaluare şi birocraţia excesivă din partea autorităţilor de management, aceste aspecte au evoluat (spre bine) şi s-au întrepătruns cu nevoia de eficientizare a activităţii şi de identificare de noi pieţe în perioada crizei (2008- 2010). Companiile s-au restructurat şi orientat spre alte pieţe şi au pregătit proiecte mai coerente, ce includeau investiţii vitale în dezvoltarea producţiei, fără excese inutile“, a mai spus Cosmin Drăgoi. Totodată, spune el, evoluţia tehnologiilor, a modului de interacţiune cu clienţii, dezvoltarea industriei de „mobile“ şi creşterea mediului online au determinat de asemenea schimbări structurale în modul în care antreprenorii îşi planifică afacerea şi investiţiile în anii care urmează.
„Acum, un proiect depus spre finanţare devine depăşit după o perioadă de evaluare mai mare de 4-5 luni, şi deci mulţi antreprenori din zona tehnologiilor s-au reorientat spre alte variante de finanţare mai rapide (capital privat, acceleratoare etc.)“, a mai spus Cosmin Drăgoi.
În ceea ce priveşte finanţările pe care antreprenorii le pot obţine de la stat, Ministerul Energiei, Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediul de Afaceri - autoritatea care gestionează în prezent programele de finanţare pentru afacerile mici şi mijlocii - va lansa începând cu această lună o serie de programe de finanţare menite să ajute antreprenorii să îşi dezvolte afacerile. Suma totală a finanţărilor pe care statul le poate acorda IMM-urilor este de 96 de milioane de lei, în creştere cu 60% faţă de anul anterior. Primele programe care se vor lansa anul acesta sunt: START (Programul pentru dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale în rândul tinerilor şi facilitarea accesului la finantare) - 25 mai, Programul Comerţ Servicii (Programul de dezvoltare şi modernizare a activităţilor de comercializare a produselor şi serviciilor de piaţă) - 8 iunie, SRL-D (Programul pentru stimularea înfiinţării şi dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzatorii tineri) - 15 iunie.
În ceea ce priveşte finanţarea obţinută de IMM-uri cu ajutorul băncilor, opinia generală este că sistemul bancar nu este prea „dornic“ să investească în startup-uri, însă lucrurile încep să se schimbe. Bancherii au început să se uite din ce în ce mai mult la ce afaceri mici şi mijlocii pot să abordeze, pentru că reprezintă o nişă de piaţă care nu a fost suficient exploatată.
Cosmin Drăgoi, general manager în cadrul companiei de consultanţă Finacon România: Proiecte precum dezvoltarea de software sau platforme online/mobile inovatoare, proiecte în domeniul Internet of Things, al eficienţei energetice, proiecte de dezvoltare tehnologică în sănătate sau agricultură, precum şi cele de tip «smart city» au deja la dispoziţie linii de finanţare deschise.
