Guvernul ar trebui să atragă din fondurile structurale suma de 5 mld. euro până la finalul acestui an pentru a nu risca să piardă banii europeni prin aşa-numitul proces al dezangajării, aceasta fiind mai mult o obligaţie „morală“, asumată în perioada 2006 – 2007 de către cei care lucrau atunci în instituţiile care structurau banii europeni, spune ministrul fondurilor europene, Eugen Teodorovici. Obligaţia „legală“, asumată în bugetul pe 2013, prevede o absorbţie de încă un miliard de euro, adaugă el.
„Suma de 6,5 miliarde de euro – ţinta rambursărilor până la finalul anului – nu este o sumă asumată de mine, este o ţintă bazată pe previziunile anterioare, din perioada 2006 – 2007, care estimau ca 2013 să fie un an de vârf de plată. Principalul obiectiv «legal» asumat pentru anul acesta este ca valoarea intrărilor din rambursări la Ministerul Finanţelor să fie de 2,5 miliarde de euro, ţintă atinsă deja în proporţie de 60%“, a spus ministrul. Atunci când a preluat mandatul de ministru (în decembrie anul trecut), rata de absorbţie a fondurilor structurale era de 11,5%, iar valoarea totală a rambsursărilor făcute din 2007 până atunci era de 2,2 miliarde de euro.
La finele lunii iulie a acestui an, rata de absorbţie a ajuns la 19%, iar suma totală a fondurilor europene rambursate a fost de 3,67 miliarde de euro, ca urmare a unui salt uriaş al absorbţiei din luna iulie, când în economie au intrat peste 700 de milioane de euro.
„De la începutul anului până în iulie absorbţia a fost de aproape 1,5 miliarde de euro. Sperăm să se aprobe, la nivelul Comisiei Europene, şi acea măsură N + 3, care să ne ajute să reducem sau chiar să eliminăm riscul dezagajării“, a adăugat el.
În perioada 2007 – 2013, România a primit de la UE, prin şapte programe operaţionale, o alocare financiară de 19,6 miliarde de euro, bani pe care ar fi trebuit să îi cheltuiască până cel târziu în 2015 (potrivit regulii N+2, prin care se adaugă o perioadă de graţie de doi ani). O soluţie ar putea fi extinderea intervalului N+2 la N+3, ceea ce înseamnă că România ar putea cheltui restul de bani până la finalul lui 2016, însă Comisia Europeană va lua o decizie în acest sens anul acesta.
În cazul în care nu sunt absorbiţi toţi banii, aceştia se pierd prin procesul de dezangajare. De altfel, 2012 a fost primul an în care România s-a confruntat cu procedura dezangajării de bani europeni, când a pierdut definitiv 117 milioane de euro.
Dacă în lunile următoare se menţine un ritm al absorbţiei apropiat de cel din iulie, este posibil ca ţintele să fie atinse, însă este puţin probabil să se întâmple acest lucru. „Nu va fi în fiecare lună o absorbţie la fel ca în luna iulie, pentru că acest lucru depinde de când vin deconturile de la Comisie. Poate în august suma va fi mai mică, dar în septembrie să fie chiar mai mare decât în iulie. Sperăm ca din toamnă să se reia plăţile şi pentru POS CCE, singurul program pentru care plăţile mai sunt suspendate“, a mai spus ministrul Teodorovici.
România s-a prăbuşit cel mai mult în criză din cauza gradului foarte redus al absorbţiei de fonduri europene, care ar fi trebuit să acopere scăderea dramatică a investiţiilor străine, a companiilor private şi a statului. Gradul de absorbţie scăzut din cauza managementului defectuos al programelor şi din cauza fraudelor pe bani europeni ale înalţilor funcţionari din administraţie reprezintă expresia eşecului în atragerea celei mai ieftine finanţări sub patru guverne, în fruntea cărora s-au aflat Călin Popescu-Tăriceanu, Emil Boc, Mihai Răzvan Ungureanu şi Victor Ponta.
Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 21.08.2013.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
