BNR a decis astăzi menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,75% pe an şi a ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.
De asemenea, BNR a discutat în şedinţa de politică monetară despre gestionarea adecvată a lichidităţii din sistemul bancar.
”Cele mai recente evaluări reconfirmă perspectiva continuării creşterii ratei anuale a inflaţiei în viitorul apropiat, în condiţiile plasării ei pe o traiectorie uşor superioară celei evidenţiate de prognoza pe termen mediu publicată în Raportul asupra inflaţiei din mai 2017, inclusiv în cazul ratei anuale a inflaţiei de bază. Incertitudinile şi riscurile asociate acestei perspective sunt însă influenţate de evoluţii din mediul intern şi din cel extern. Pe plan intern, acestea sunt sporite de conduita politicii fiscale şi a celei de venituri, inclusiv în contextul recentelor iniţiative legislative în acest domeniu. Pe plan extern, relevante rămân incertitudinile şi riscurile legate de creşterea economică în zona euro şi pe plan global, mai ales în contextul negocierilor pentru Brexit şi al politicilor economice ale administraţiei SUA, dar şi de deciziile principalelor bănci centrale (BCE, FED)”, se arată în comunicatul BNR.
Pe palierul dobânzii-cheie şi al ratei RMO la lei, politica monetară a BNR a intrat în stand-by din mai 2015, când instituţia a redus dobânda-cheie la minimul istoric de 1,75% pe an, concomitent cu reducerea rezervelor minime obligatorii la lei la 8%. În schimb, RMO la valută au fost ajustate anul trecut de două ori, până la 10%, iar în acest an nivelul a mai fost diminuat până la 8%.
Rata anuală a inflaţiei a crescut în luna mai la 0,64 la sută, uşor peste nivelul prognozat, după ce, în aprilie, şi-a reluat ascensiunea întreruptă în luna martie (0,61 la sută, de la 0,18 la sută). Potrivit BNR, creşterea a avut ca determinanţi majori accelerarea inflaţiei de bază şi restrângerea dinamicii negative a preţurilor administrate, fiind susţinută şi de creşterea preţurilor volatile ale produselor alimentare. Efectele acestora au fost parţial compensate de impactul scăderii dinamicii anuale a preţului combustibililor, pe fondul noului declin al preţului internaţional al petrolului.
Rata medie anuală a inflaţiei IPC a continuat să îşi restrângă valoarea negativă, până la -0,2 la sută în luna mai, de la -0,5 la sută în aprilie şi -0,9 la sută în martie; calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum, media anuală a reintrat în teritoriul pozitiv, după aproape doi ani, atingând valoarea de 0,1 la sută (de la -0,2 la sută în aprilie şi -0,5 la sută în martie).
Creşterea economică a înregistrat în trimestrul I 2017 o accelerare semnificativă, peste aşteptări, dinamica anuală a PIB real urcând la 5,7 la sută, de la 4,8 la sută în trimestrul anterior. Sporul de dinamică a fost generat integral de cererea internă, care a crescut pe seama ambelor sale componente majore: consumul final al populaţiei (+6,7 la sută, cu o contribuţie de 4,8 puncte procentuale la creşterea PIB) şi formarea brută de capital fix (care şi-a redus aportul negativ, până la -0,1 puncte procentuale, faţă de -3,8 puncte procentuale în trimestrul anterior).
În schimb, contribuţia exportului net la avansul PIB a redevenit negativă, în condiţiile în care accelerarea ritmului anual de creştere a importurilor a devansat-o pe cea înregistrată de exporturile de bunuri şi servicii, care a atins cea mai înaltă dinamică din ultimii trei ani.
Din perspectiva ofertei, intensificarea activităţii economice din trimestrul I 2017 a avut ca principal determinant sectorul industrial, al cărui ritm anual de creştere s-a ridicat la 6,7 la sută, nivel superior celui înregistrat de sectorul terţiar (5,9 la sută), care îşi păstrează contribuţia dominantă la dinamica PIB (3,6 puncte procentuale).
Cele mai recente date statistice, aferente începutului trimestrului II, relevă menţinerea unui ritm consistent de creştere a cifrei de afaceri din comerţ şi servicii, o uşoară atenuare a dinamicii anuale a volumului producţiei industriale (însă în bună măsură pe seama unui efect de calendar) şi accentuarea declinului activităţii din construcţii. În condiţiile lărgirii ecartului dintre ritmul de creştere a câştigurilor salariale şi cel aferent dinamicii productivităţii muncii, în luna aprilie a avut loc o nouă majorare a ritmului anual de creştere a costurilor salariale unitare din industrie.
”Condiţiile monetare reale şi-au păstrat caracterul stimulativ în trimestrul II 2017. Creşterea anuală a creditului acordat sectorului privat s-a menţinut în luna mai a.c. la un nivel similar cu cel din luna aprilie (3,2 la sută). Întreruperea tendinţei ascendente înregistrate anterior a avut loc pe fondul unei decelerări uşoare a dinamicii anuale pe segmentul societăţilor nefinanciare şi al reaccelerării ritmului de creştere a creditului acordat populaţiei, în special a celui de consum. Ponderea în total a creditului în lei a continuat să se majoreze, până la 59,3 la sută (de la un minim de 34,6 la sută în mai 2012), pe fondul continuării evoluţiei divergente a celor două componente (creştere de 13,3 la sută la lei şi scădere de 8,7 la sută la valută în luna mai). Această evoluţie certifică o mai bună transmisie a politicii monetare, contribuind, totodată, la atenuarea riscurilor la adresa stabilităţii financiare”.
