Peste 300.000 de români plătesc în prezent contribuţii pentru pensiile private facultative (Pilonul III), iar cele zece fonduri de pensii care administrează economiile făcute de participanţi au active cumulate de peste 180 de milioane de euro, potrivit statisticilor centralizate de Asociaţia pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR). Deşi sistemul pensiilor private facultative a fost introdus încă din 2007, acest tip de beneficiu se regăseşte destul de rar în pachetele de beneficii oferite de companii angajaţilor, de vreme ce asigurările medicale, tichetele de masă sau finanţarea unor programe educaţionale sunt cele mai apreciate beneficii de către angajaţi.
De altfel, un studiu realizat anul acesta de firma de recrutare Brainspotting plasează pensiile private pe locul 12 în topul beneficiilor dorite de tineri la angajare, având în vedere că doar 7% din cei 14.800 de repondenţi au selectat acest beneficiu extrasalarial, în cazul în care li s-ar oferi posibilitatea de a alege. Cele mai dorite beneficii de către tineri, potrivit aceluiaşi studiu, sunt asigurările medicale (54%), suportul financiar pentru traininguri (37%), tichetele de masă (30%), programul de lucru flexibil (27%), primele de Paşte sau de Crăciun (24%), primele de concediu (19%), decontarea transportului (18%) sau maşina de serviciu (15%).
„Cu cât sunt mai tineri angajaţii, cu atât îşi doresc mai mult beneficii cu impact imediat. Angajaţii cu vârste de 25- 30 de ani nu se gândesc încă la pensie, iar pensiile private au fost introduse destul de recent, astfel că e posibil ca mentalitatea să se schimbe“, a spus Anca Puiu, manager în cadrul diviziei HR Consulting a Brainspotting.
Vacanţele, programele de training, cardurile de benzină şi asigurările de sănătate sunt cele mai accesate beneficii şi de către cei 1.000 de angajaţi înscrişi pe platforma online Benefit Systems, un „magazin“ online prin care fiecare angajat are acces la o serie de beneficii, în limita bugetului oferit de angajator, potrivit lui Stelian Bogza, cofondator al companiei cu acelaşi nume.
„Pensiile private nu sunt încă în top 5 beneficii accesate la noi pe platformă, deşi oferim şi această opţiune“, a mai spus Bogza.
O creştere a interesului pentru pensiile facultative apare după vârsta de 30 de ani şi atinge un nivel maxim în jurul a 45- 47 de ani, deci cu 15-20 de ani înainte de pensionare, este de părere Cătălin Ciocan, secretarul general al APAPR.
„În mod normal, vârsta optimă pentru începerea economisirii în cadrul fondurilor de pensii ar trebui să fie 25 de ani, deoarece pe măsură ce creşte durata de viaţă, este nevoie ca şi perioada de economisire să fie cât mai întinsă. Specialiştii de pe pieţele mature recomandă o contribuţie de cel puţin 10 - 15% din venit timp de 40 - 45 de ani pentru a obţine un nivel decent al ratei de înlocuire (raportul pensie/salariu)“, a adăugat Ciocan. Unul dintre angajatorii care au introdus ca beneficiu pentru angajaţi posibilitatea de a opta pentru pensii private facultative este BCR, cea mai mare bancă locală, care avea la începutul anului peste 6.700 de salariaţi.
„Aproximativ 3.000 de angajaţi ai BCR au optat ca în pachetul de beneficii să aibă pensie privată facultativă, pentru care banca suportă o contribuţie egală cu cea a angajatului, de 200 de euro pe an. Este o metodă eficientă de a înlocui o parte din creşterile salariale“, a spus Andreea Voinea, directorul executiv de resurse umane al BCR.
Contribuţiile la fondul de pensii facultative sunt deduse de la plata impozitului pe profit, în limita a 400 de euro pe an pentru fiecare angajat şi nu sunt considerate venituri salariale, deci nu sunt taxate. De asemenea, valoarea contribuţiei lunare la pensia facultativă nu poate depăşi 15% din venitul brut al angajatului.
Potrivit datelor APAPR, companiile care oferă pensiile facultative ca beneficiu extrasalarial provin în principal din industria energetică, cea financiară, din telecomunicaţii sau din industria alimentară.
Cum arată sistemul de pensii din România
Pilonul I – pensia de stat
- Cuprinde pensionarii din asigurări sociale de stat (calculată în funcţie de contribuţiile obligatorii plătite din salariu) şi pensionarii agricultori, care provin din rândul foştilor muncitori de pe vremea comunismului, care au lucrat în cooperative agricole de producţie (CAP) sau întreprinderi agricole de stat (IAS) şi cărora li se calculează pensia în funcţie de normele planificate şi normele realizate pe perioada în care au lucrat.
- Lunar, un angajat plăteşte pentru sistemul public de pensii (Pilonul I) 10,5% (CAS individual) din salariul brut, iar angajatorul plăteşte 20,8% din salariul brut al angajatului (CAS angajator);
- În prezent, există 5,2 milioane de pensionari în România (4,67 milioane de pensionari din asigurări sociale de stat şi 0,52 milioane de pensionari agricultori);
- Valoarea pensiei medii a ajuns la valoarea de 794 de lei în luna aprilie a acestui an, iar cea a punctului de pensie (indicator după care se vor calcula pensiile viitorilor pensionari) este în prezent de 790 de lei.
- Este funcţional din anul 1992;
- La finalul anului trecut, în sistemul public de pensii existau 4,48 milioane de asiguraţi cu contracte de muncă cu normă întreagă, potrivit datelor publicate de Ministerul Muncii.
Pilonul II – pensia privată obligatorie
- Cuprinde sistemul de pensii administrate privat, cu contribuţii definite, obligatorii pentru persoanele cu vârsta de până în 35 de ani şi opţionale pentru cele cu vârsta cuprinsă între 35 şi 45 de ani.
- Nu implică obligaţii financiare suplimentare pentru participanţi, ci este o parte din CAS plătită de angajaţi şi angajatori la pensia publică. În prezent, din CAS plătită la sistemul public de pensii, cota transferată pentru pilonul II este de 4% (în 2013), urmând să ajungă la 6% în 2016, potrivit datelor ASF.
- Este funcţional din luna septembrie a anului 2007.
- În februarie 2014, numărul de asiguraţi în registrul participanţilor la fondurile de pensii administrate privat (Pilonul II) a fost de 6,12 milioane de persoane, care au virat în total peste 68 de milioane de euro acestor fonduri, potrivit datelor Casei Naţionale de Pensii.
Pilonul III – pensia privată facultativă
- Cuprinde sistemul de pensii facultative, administrat de companii private, bazat pe conturi individuale şi aderare opţională;
- Funcţionează începând din luna mai a anului 2007;
- Contribuţiile sunt deduse de la plata impozitului pe profit, în limita a 400 de euro pe an pentru fiecare angajat şi nu sunt taxate, pentru că nu sunt considerate venituri salariale;
- Un angajat poate contribui la Pilonul III cu maximum 15% din venitul lunar brut;
- La finalul anului trecut, sistemul de pensii facultative administrate privat a strâns un număr total de circa 313.000 de participanţi, pentru care fondurile de pensii administrau active nete în valoare totală de peste 811 mil. lei (184 mil. euro).
