Fie că este vorba despre şcoli de afaceri care pregătesc executivi pentru cele mai înalte funcţii din ierarhia companiilor sau despre şcoli de vară care se adresează tinerilor ce aspiră la poziţii de management, liderii din businessul românesc încep să îşi facă loc la catedră şi să predea cursuri de antreprenoriat, de dezvoltare personală sau de management în „timpul liber“. De ce?
„Businessul devine tot mai complex şi tot mai diferit de cel din ţările mai dezvoltate. Cărţile de afaceri şi cazurile de business care se folosesc au fost create pentru astfel de ţări, multe pentru piaţa americană. Prin urmare, se simte nevoia unor oameni care să vorbească despre businessul local şi care să pună informaţiile teoretice într-un context românesc de afaceri. Scopul primordial al unui MBA nu este academic, ci trebuie să creeze oameni capabili să conducă şi să dezvolte o afacere“, spune Sergiu Neguţ, consultant de business şi partener în cadrul unor branduri precum Frufru, Mindit, Intermedicas. El este, de asemenea, şi associate dean al şcolii de afaceri MSM România.
Directorii de şcoli de afaceri, oamenii de afaceri sau cei care organizează academii nonprofit de leadership pentru tineri susţin că acesta este modul prin care cei care au reuşit în business dau ceva înapoi societăţii şi îi ajută pe cei care încă nu au curaj să lase confortul joburilor sigure. Iar ideea transformării lor în profesori începe să devină o tendinţă pe plan local, în mare parte, generată chiar de cei care se înscriu la astfel de cursuri, mai ales în cazul programelor de MBA. Pentru un program de MBA, studenţii plătesc de la câteva mii la câteva zeci de mii de euro şi se aşteaptă să primească la schimb informaţii vitale pentru business de la oameni care ştiu ce înseamnă să ai propriul business sau să conduci o companie. Nu de puţine ori cel mai important criteriu pentru alegerea unei anumite şcoli de afaceri în detrimentul alteia este chiar corpul profesoral.
Dacă pentru şcolile de afaceri experienţa în afaceri a profesorilor pe care îi au în echipă le afectează direct veniturile, în cazul şcolilor nonprofit pentru tineri sau pentru angajaţii care aspiră la poziţii de management, oamenii de business deveniţi dascăli sunt căutaţi nu atât de mult pentru sfaturi de culise, ci pentru experienţa lor personală.
„Cred că mulţi oameni de afaceri simt nevoia, la un moment dat, după ce au ajuns să aibă succes şi câştigă deja destul de mulţi bani, să dea înapoi comunităţii, să îi ajute şi pe alţii să dea piept cu această lume mai uşor. Pe de altă parte, antreprenorii sau managerii de top se simt mai bine când fac acest lucru, le dă o stare de bine, iar cursanţii ajung să afle lucruri destul de personale, care nu apar în ziare sau la televizor, află despre eşecurile unor nume mari din business şi despre ce i-a motivat să o ia de la capăt“, spune Dan Oros, co-preşedinte al proiectului educaţional Aspire Academy, înfiinţat de şase tineri români care şi-au trecut în CV studii la universităţi de prestigiu din afară precum Harvard, Wharton, Princeton sau Georgetown.
Proiectul dedicat liceenilor, studenţilor, dar şi tinerilor profesionişti a fost lansat în urmă cu cinci ani, iar în 2015, pe lângă profesorii de la şcoli de renume din străinătate, vor preda şi oameni din businessul local precum Mariana Gheorghe (CEO al OMV Petrom).
Printre programele de studii în management şi leadership de pe plan local care au în portofoliul academic oameni de business deveniţi profesori se numără şi cele derulate de fundaţia Leaders România (unde au ţinut cursuri Dragoş Anastasiu sau Mircea Tudor), cele organizate de Fundaţia Post-Privatizare sau programul de MBA al ASEBUSS, unde Simona Podgoreanu (HR manager al Agricover) predă de peste 12 ani.
