ZF 24

Factorii poştali de la Iaşi sunt nemulţumiţi de condiţiile de muncă. Răspunsul conducerii „private“, numită de trei luni: Căutăm soluţii

Adrian Volintiru, preşedin­tele Consiliului de Ad­minis­tra­ţie al Poştei: Conducerea caută să identifice noi linii de busin­ess, iar în cel mai rău caz probabil se va proceda la o relo­care a forţei de muncă. Foto Răzvan Chiriţă

Adrian Volintiru, preşedin­tele Consiliului de Ad­minis­tra­ţie al Poştei: Conducerea caută să identifice noi linii de busin­ess, iar în cel mai rău caz probabil se va proceda la o relo­care a forţei de muncă. Foto Răzvan Chiriţă

Autor: Anelis Baciu

02.05.2013, 20:42 492

Peste 120 de factori poştali au protestat spontan ieri la Iaşi acuzând condiţii proaste de muncă, în contextul în care Poşta Română este condusă de trei luni de o echipă de manageri privaţi.

Condiţiile de lucru sunt într-o degradare accentuată, fac­to­rii poştali sunt prost echipaţi, iar nemulţumirile cresc pe zi ce trece, aceasta fiind şi explicaţia răbufnirii angajaţilor Poş­tei. La firmele private de curierat, angajaţii dispun de GPS-uri, uniforme corespunzătoare, aparate de facturat.

Nemulţumirile factorilor poştali care s-au adunat ieri di­mineaţă în faţa sediului Centrului de Tranzit din municipiul Iaşi sunt legate în principal de intenţia managementului pri­vat al companiei de a reduce normele de lucru, ceea ce ar echivala cu o reducere a salariilor, potrivit Mediafax.

De asemenea, angajaţii Poştei au acuzat lipsa de dialog între reprezentanţii sindicatului şi conducerea companiei.

Contactaţi de ZF, reprezentanţii Poştei nu erau in­formaţi de existenţa protestelor, dar neagă orice intenţie de reducere salarială sau eventuale disponibilizări şi afirmă că protestele nu se bazează pe o decizie, fiind generate de zvonuri false. În plus, aceştia afirmă că încă mai caută soluţii pen­tru rezolvarea problemelor.

„Pot să vă asigur că a existat şi există deschidere spre comunicare între ma­nage­mentul companiei şi li­derii de sindicat. Căutăm îm­preună soluţii de rezolvare a problemelor angajaţilor. Încă nu am luat nicio decizei con­cretă, suntem în faza de iden­tificare a soluţiilor viabile. Cu siguranţă nu se va recurge la disponibilizări, nu se pune problema să dăm oa­meni afară. Conducerea caută să identifice noi linii de busin­ess, iar în cel mai rău caz probabil se va proceda la o relo­care a forţei de muncă. Reducerile salariale şi disponibilizările sunt zvonuri“, a afirmat pen­tru ZF Adrian Volintiru, pre­şe­din­tele Consiliului de Ad­minis­tra­ţie al Poştei. Adri­an Apol­zan, membru în CA, a re­fuzat să comenteze, moti­vând că managementul companiei a decis ca numai pre­şedintele să ofere declaraţii.

Reprezentanţii angajaţilor susţin că Poşta vrea să reducă timpul de lucru cu până la patru ore şi să diminueze salariile cu 25-50% pentru 6.000 de salariaţi, aceasta fiind o formă mascată de concediere colectivă.

Nemulţumirile angajaţilor Poştei vin în contextul în care directorul general al instituţiei, Ion Smeeianu, obţine un salariu lunar net cuprins între 6.000 de euro şi 11.000 de euro.

Anul acesta, Poşta a trecut sub management privat, ca director general fiind reales Smeeianu, care conduce Poşta din mai 2012, după ce a fost numit politic la instalarea cabinetului Ponta.

În funcţia de preşedinte al consiliului de administraţie a fost numit Adrian Constantin Volintiru, care ocupă şi funcţia de preşedinte al Autorităţii pentru Administrarea Activelor Statului. Statul controlează 75% din capitalul Poştei, restul fiind deţinut de Fondul Proprietatea, care deţine un sfert din acţiunile companiei.

Pierderile Poştei s-au adâncit în perioda 2009-2011, iar rezultatul negativ cumulat s-a situat la 484 mil. lei (105 mil. euro).

Lipsa transparenţei în ceea ce priveşte raportările financiare se menţine, deşi instituţia a trecut „în mâinile“ managementului privat. Astfel, pe site-ul Poştei nu apar raportări ale rezultatelor din 2012 şi 2011, cele mai recente fiind situaţiile din urmă cu trei ani.

Cifra de afaceri a Poştei a scăzut cu 8,2%, la 1,2 miliarde de lei (280 mil. euro), în timp ce contractele păguboase au adâncit pierderile cu 50% şi au ajuns la circa 183 milioane de lei (42,5 mil. euro) în 2011, potrivit datelor Ministerului de Finanţe. Aproape o treime din cifra de afaceri a Poştei vine din serviciile de plată a pensiilor. La sfârşitul lunii decembrie 2011, în cadrul Poştei lucrau 32.000 de persoane.

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO