Ucraina a suspendat importurile de gaze naturale din Rusia în ajunul semnării unui acord de comerţ liber cu Uniunea Europeană, iar disputa a trezit îngrijorări că un nou „război al gazelor“ va izbucni între cele două ţări, similar aceluia din iarna anului 2009 care a lăsat fără căldură milioane de persoane, în special în Europa de Est. Situaţia readuce în atenţie puterea pe care Rusia o are asupra Europei prin gazele ruseşti şi levierul prin care Moscova îşi exercită această putere: Gazprom, compania-imperiu care vinde europenilor gazele ruseşti. Ce este Gazprom şi ce reprezintă ea pentru Rusia?
Gazprom deţine un sfert din rezervele mondiale de gaze naturale, este cel mai mare producător de gaze din lume (20% din totalul la nivel mondial) şi asigură un sfert din consumul de combustibil al Europei. Compania aduce 20% din veniturile din exporturi ale Rusiei. Gazprom îndeplineşte multe funcţii care în mod normal sunt rezervate statului, inclusiv finanţarea proiectelor de lucrări publice direct din propriul buget. Este singura companie din Rusia obligată să-şi plătească taxele în fiecare lună şi plăteşte 18% din taxele care intră în bugetul rus. Aceste venituri reprezintă cea mai mare contribuţie unică la PIB-ul Rusiei, de 10%, şi sunt vitale pentru funcţionarea guvernului de la Moscova, scrie Bloomberg. Banii din bugetul Gazprom permit Kremlinului să împartă subvenţii şi să ţină sub control nemulţumirile populaţiei.
Un creier rus cu tentacule germane
Până în 1989, Gazprom a fost o divizie a Ministerului Gazelor, condus de Viktor Cernomîrdin, iar legăturile colosului cu politicul s-au menţinut şi poate chiar dezvoltat după căderea regimului comunist. Cernomîrdin a devenit premierul Rusiei în 1992, când compania de stat s-a transformat într-o companie pe acţiuni. Dmitri Medvedev a fost preşedintele consiliului de directori al Gazprom mulţi ani, după care a fost ales preşedintele Rusiei. Statul rus deţine jumătate din acţiunile Gazprom.
Tentaculele Gazprom se întind dincolo de sectorul gazelor naturale. Grupul are aproximativ 70 de subsidiare pe care le controlează în totalitate şi multe altele pe care le deţine parţial, inclusiv una care-l are pe fostul cancelar german Gerhard Schröder în funcţia de preşedinte al consiliului acţionarilor. Mulţi alegători germani îl asociază pe Schröder cu celebrul program de reforme „Agenda 2010, care includea tăieri în sistemul de protecţie socială, reducerea taxelor şi reformarea pieţei muncii. Acest program a făcut din Germania superputerea economică de acum a Europei.
Gazprom deţine, de asemenea, o bancă, ziare, posturi de radio şi televiziune, studiouri de filme, cinematografe şi proprietăţi imobiliare. Cu alte cuvinte, Gazprom deţine putere. Compania îşi permite să ofere salariaţilor care au devenit părinţi un bonus special echivalent cu 1.500 de euro, îşi trimite angajaţii la tratamente de sănătate, sponsorizează competiţii sportive, excursii de vânătoare şi campionate de pescuit, notează revista germană Spiegel.
Gazprom este cea mai dinamică industrie din toată Rusia şi printre puţinele companii care nu au probleme financiare, spune Constantin Zimakov, directorul Administraţiei Industriale a Gazoductelor Trans-Regionale a Gazprom.
Refuzat în Asia, Gazprom vrea o felie mai mare din piaţa europeană
Aceasta este forţa care până în 2030 intenţionează să-şi majoreze cota pe piaţa europeană a gazelor naturale de la 26% la 33%. Însă succesul monopolului nu este garantat, ci depinde de preţul cărbunelui, care ia tot mai mult locul gazelor naturale în producerea energiei, şi de eforturile Europei de a-şi diversifica resursele. Gazprom are în faţă provocări care-i ameninţă nu doar dominaţia pe piaţa gazelor, ci chiar stabilitatea în Rusia. Gazprom are tehnologie învechită, din era sovietică, multe din actualele câmpuri de exploatare au ajuns la maturitate, iar revoluţia gazului de şist din SUA şi dezvoltarea industriei gazelor lichefiate îi ameninţă prezenţa pe pieţele din afara Europei.
Rusia este la rândul ei dependentă de vânzările de gaze către Europa deoarece nu are contracte cu China, cel mai mare consumator de gaze din lume. Guvernul chinez estimează că până în 2030 consumul de gaze i se va dubla. Timp de mai mult de zece ani Moscova a curtat China, dar Beijingul preferă gazele mai ieftine din Turkmenistan.
Europa, pentru moment, îşi încordează muşchi, care sunt încă slabi din cauza politicilor energetice diferite ale diferitelor guverne.
Pentru a ocoli Ucraina, ghimpele din sistemul de export de gaze al Rusiei, Gazprom a construit gazoductul Nord Stream prin care alimentează mai ales Germania, cea mai mare economie europeană. Nord Stream a fost dezvoltat cu ajutorul companiilor germane Wintershall şi E.ON Ruhrgas, cu Nederlandse Gasunie din Olanda şi GDF Suez din Franţa. Proiectul a fost cofinanţat de 26 de bănci internaţionale.
După construcţia Nord Stream s-a prăbuşit proiectul Nabucco, susţinut de SUA şi UE, care ar fi trebuit să aducă gaze din regiunea caspică. Recent, Gazprom a inaugurat lucrările la South Stream, prin care va aduce gaze în sudul Europei.
Exporturile de gaze ruseşti sunt afectate de cererea slabă din Europa şi de sistemele mai flexibile de stabilire a preţurilor de aici.
Rusia a pierdut anul trecut în faţa Norvegiei poziţia de principală sursă de importuri de gaze a Europei. Preţurile gazelor norvegiene sunt stabilite de piaţă, în timp ce Gazprom îşi ancorează preţurile de cotaţiile petrolului. În aceste condiţii, gazele norvegiene sunt mult mai ieftine, însă Europa este legată de Gazprom prin contractele pe termen lung practicate de compania rusă.
Cota Rusiei în importurile de gaze ale UE a scăzut de la aproape jumătate în 2000 la 32% în 2010 şi un sfert în 2012.
În afara Norvegiei, Rusia va concura pe piaţa europeană cu Azerbaidjan, care-şi va trimte gazele prin gazoductul Trans-Adriatic Pipeline, ce urmează a fi finalizat în 2019. De asemenea, Turkmenistan este interesat de Europa. Această ţară se clasează pe locul patru în lume la rezerve convenţionale de gaze. Gazele ruseşti reprezintă cea mai scumpă opţiune pentru Europa.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 13.11.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
