Majorarea salariului minim necorelat cu evoluţia corespunzătoare a productivităţii va continua să aibă efecte negative pe termen scurt, prin descurajarea antreprenoriatului, accentuarea diferenţelor dintre firmele mari şi cele mici şi creşterea şomajului în rândul tinerilor, a declarat Iancu Guda, Presedintele AAFBR (Asociatia Analistilor Financiar-Bancari din Romania) si Lector IBR (Institutul Bancar Roman).
“Salariul minim pe economie a fost majorat de 12 ori in ultimii 8 ani, noul plan de guvernare indicand alte 3 majorari pana in anul 2020, cand acesta ar urma sa ajunga la 2.400 RON, fata de nivelul actual de 1.450 RON. Astfel, ponderea salariului minim in nivelul mediu a crescut de la 27%, in anul 2008, si poate depasi nivelul de 60% pana in 2020. Aceasta dinamica confirma faptul ca majorarile consecutive ale salariului minim pe economie s-au realizat intr-un ritm foarte accelerat, care nu a fost sustinut de evolutia corespunzatoare a productivitatii inregistrate la nivelul mediului de afaceri. In acest context, ma astept la persistenta efectelor negative pe termen scurt cauzate de majorarea nesustenabila a salariului minim: descurajarea antreprenoriatului, accentuarea diferentelor dintre firmele mari si cele mici, cresterea somajului in randul tinerilor.
În opinia lui, lipsesc fundamentele structurale care sa sustina propagarea unor posibile efecte pozitive pe termen mediu-lung, de 3-5 ani, respectiv cresterea consumului care sa antreneze avansul sustenabil al productiei interne, fundamentata pe un management financiar solid.
”In concluzie, majorarea repetata a salariului minim genereaza efecte negative pe termen scurt care vor persista în dauna efectelor pozitive improbabile pe termen mediu-lung”, a subliniat Iancu Guda.
În urma creşterilor succesive ale salariului minim, ponderea cheltuielilor cu personalul a crescut constant în totalul cheltuielilor de exploatare, ajungând la 10% în 2013 şi 2014 şi 11% în 2015. În industria textilă ponderea a ajuns chiar la 29%, în transporturi la 21% şi în zona altor activitati de servicii prestate in principal intreprinderilor la 39%. Astfel, cu exceptia sectorului IT (unde cresterea salariilor se inregistreaza pe fondul excesului de cerere), restul sectoarelor inregistreaza o pondere semnificativa a angajatilor platiti la nivelul salariului minim, se arată în studiul realizat de Iancu Guda.
Practic, pe termen scurt, efectele majorării salariului minim sunt vizibile cu preponderenţă la nivel microeconomic şi sunt mai degrabă negative, este de părere analistul. Incapacitatea de adaptare pe termen scurt a companiilor prin cresterea valorii adăuagate pentru acomodarea cheltuielilor in crestere poate duce la dificultati financiare sau chiar intreruperea activitatii. În acelaşi timp, statistica din ultimii ani arată că aceste măsuri descurajează antreprenoriatul, mai ales atunci cand exista impredictibilitate cu privire la evolutia viitoare a cadrului fiscal si altor cheltuieli. ”Analizand acest fenomen de la momentul impactului crizei financiare pana in prezent, observam o relativa plafonare a numarului de companii nou infiintate in perioada 2011-2015, si o revenire lenta ulterior. In orice caz, numarul de companii care si-au interrupt activitatea este de 2,3 ori mai mare decat cel al SRL-urilor nou infiintate”.
Un alt efect al majorării salariului este accentuarea fenomenului polarizarii si cresterea diferentelor dintre companiile mici si cele medii-mari. Astfel, potrivit studiului, la nivelul intregului mediu de afaceri ponderea cheltuielilor cu personalul in total cheltuieli de exploatare a crescut de la 9% in anul 2008, la 10% in anul 2015, urmand sa ajunga aproape de 18% pana in anul 2020. In acelasi timp, microintreprinderile (companiile cu venituri sub 500.000 EUR) au inregistrat aproape o dublare a acestei ponderi, de la 11% in anul 2008 la aproape 20% in anul 2015, urmand sa ajunga la aproape 35% in anul 2020.
În plus, desi somjaul ridicat in randul tinerilor poate fi determinat si de inelasticitatea ofertei de munca (asteptarile destul de ridicate ale tinerilor educati), cresterea salariului minim pe economie ridica o bariera dificila pentru tinerii din micile orase, care genereaza oricum acest fenomen.
În ceea ce priveşte latura pozitivă, pe termen mediu-lung (3-5 ani), efectele sunt vizibile cu preponderenta la nivel macroeconomic, si pot fi pozitive mediului de afaceri doar intr-un anumit context proprice, respectiv o spirala cu efecte multiple care poate functiona favorabil doar in urmatoarea succesiune: cresterea venitului disponibil, pe fondul avansului salariului, sa fie orientata catre consum, consumul sa antreneze productia interna şi cresterea productiei interne sa fie sustenabila din perspectiva managementului financiar, se mai arată în studiul de impact realizat de Iancu Guda.
