Antreprenorii sunt un motor de creştere economică şi o sursă-cheie de locuri de muncă astfel că statul ar putea să identifice ca linie strategică fundamentală de acţiune încurajarea antreprenorilor, iar clientul principal către care ar merge cele mai multe resurse ale statului ar putea fi chiar antreprenorul, consideră Mihaela Matei, coordonator proiect Antreprenorii vorbesc: Barometrul antreprenoriatului românesc realizat de EY România.
„Este greu să faci performanţă alocând resurse în multe direcţii. Prin urmare, statul ar putea să identifice ca linie strategică fundamentală de acţiune încurajarea antreprenorilor. Este adevarat că nu toţi antreprenorii vor avea succes (...). Dar dacă cei care vor să devină antreprenori sunt sprijiniţi semnificativ, statul gândindu-se în primul rând la ei atunci când ia decizii, acest model de business ne-ar putea transforma nu în următoarea naţiune <Google>, ci într-o economie cu creştere sănătoasă, care îşi va asigura acoperirea decalajelor istorice de dezvoltare”.
Astfel, s-ar putea facilita şi mai mult accesul la finanţare, reglementările ar fi mai simple şi impozitarea mai neîmpovărătoare, s-ar dezvolta şi mai mult o educaţie antreprenorială de calitate şi s-ar stimula în timp mentalităţi favorabile antreprenorilor, consideră Mihaela Matei.
Ea aminteşte că unul dintre cele mai importante obstacole pentru dezvoltarea antreprenoriatului în România este situaţia culturii antreprenoriale. Doar 5% dintre antreprenorii români cred căeşecul în afaceri este perceput ca o oportunitate de învăţare.
„Deşi antreprenorii sunt din ce în ce mai admiraţi pentru curajul de a-şi asuma riscul de a acţiona pe cont propriu, departe de siguranţa unui loc de muncă stabil, iar a fi antreprenor este o opţiunede carieră din ce în ce mai la modă, foarte puţini dintre noi au curajul de a face pasul spre antreprenoriat”.
Conform studiului EY - Antreprenorii vorbesc - Barometrul antreprenoriatului românesc, doar 14% dintre antreprenorii care au răspuns chestionarului EY România cred că societatea românească tolerează eşecul în afaceri, în timp ce 81% consideră că eşecul va reprezenta o barieră pentru viitoarele proiecte de afaceri, este un eşec în carieră sau indică lipsa abilităţilor necesare.
Aceste procente ne clasează pe penultimul loc la atitudinea pozitivă faţă de risc din 21 de ţări analizate, România fiind urmată doar de Brazilia, în timp ce Statele Unite conduc clasamentul. Suntem depăşiţi în clasament de ţări etatiste sau cu societăţi conservatoare, precum Franţa şi Japonia, dar şi de ţări cu care împărţim un trecut comunist, în care iniţiativa personală a fost puternic descurajată, precum Rusia, susţine reprezentanta EY România.
O astfel de percepţie negativă a eşecului este unul dintre indicatorii cei mai importanţi ai faptului că societatea nu este cu adevărat favorabilă ideii de antreprenoriat. „Deşi la nivel superficial admirăm antreprenorii şi succesul lor, ne este frică de judecata celorlalţi în cazul unui eşec. Eşti tânăr, sănătos, nu ai rată la bănci, nu ai obligaţii familiale, prin urmare de ce n-ai încerca să devii antreprenor? Pe lângă multe răspunsuri care ne vin imediat în minte, ca lipsa finanţării şi birocraţia, cei mai mulţi dintre noi nu ajung să întreprindă ceva pe cont propriu şi din cauza acestei frici de a fi judecat negativ”.
Plecând de la percepţia şşecului în afaceri, 59% dintre antreprenorii respondenţi în cadrul studiului EY Antreprenorii vorbesc consideră că mentalităţile şi valorile româneşti nu susţin spiritul întreprinzător, faţă de 43% dintre antreprenorii din Uniunea Europeană şi 29% dintre respondenţii ţărilor G20.
„Aşadar, la limită, rămâne întrebarea: când vom avea prima campanie socială la TV care să ne spună nu că zahărul şi sarea în exces dăunează sănătăţii, ci că antreprenorii sunt foarte importanţi pentru economia românească? Şi când vor fi valorizaţi antreprenorii la nivel strategic în modelul de business al statului român?"
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
