Până în 2020 România va avea 670.000 de IMM-uri (faţă de un număr de circa 474.000 în decembrie 2013), iar valoarea adăugată brută a IMM-urilor în economia românească va creşte cu 11 miliarde de euro faţă de nivelul din 2013, până la 38 de miliarde de euro (adică o creştere de aproape 42%).
Industria alimentară, fabricarea produselor textile şi a încălţămintei, producţia cinematografică, serviciile informatice şi cele de cercetare-dezvoltare sunt doar câteva dintre domeniile în care pot investi cei care vor să îşi deschidă o afacere în România în următoarea perioadă, pentru că există oportunităţi clare de investiţii în aceste sectoare. Pentru prima dată, în strategia pentru IMM-uri (aprobată de guvern şi publicată în Monitorul Oficial în luna octombrie a anului trecut) există o listă cu 26 de domenii de investiţii cu oportunităţi clare de dezvoltare (din industria prelucrătoare şi din cea a serviciilor creative), atât pe plan intern, cât şi pe plan extern.
Astfel, până în 2020 România va avea 670.000 de IMM-uri (faţă de un număr de circa 474.000 în decembrie 2013), iar valoarea adăugată brută a IMM-urilor în economia românească va creşte cu 11 miliarde de euro faţă de nivelul din 2013, până la 38 de miliarde de euro (adică o creştere de aproape 42%).
„Este pentru prima dată în ultimii 25 de ani când se valorifică rezultatele cercetării economice din România. În strategia României pentru IMM-uri – orizont 2020 am ţinut cont de ceea ce alţi oameni au studiat cu intensitate, am folosit ce a mai rămas din cercetarea economică românească şi ce nu puteam realiza ca simpli birocraţi“, a spus Cezar Iliu, şeful departamentului de investiţii pentru IMM-uri din guvern şi unul dintre autorii strategiei (document aprobat prin HG 859/2014 şi publicat în Monitorul Oficial 743 din octombrie 2014). Pentru realizarea stategiei echipa guvernamentală a colaborat cu profesorul Cezar Mereuţă, în prezent cercetător asociat al Centrului de Macromodelare Economică al Academiei Române.
Până în 2020, aportul IMM-urilor la formarea PIB-ului României va ajunge la 70%, lucru influenţat şi de faptul că microîntreprinderile, dar şi firmele medii se vor dezvolta şi vor deveni companii medii, respectiv mari.
Care sunt principalele piedici pe care le întâmpină astăzi cei care vor să îşi dezvolte o afacere?
„Prima problemă este lipsa culturii antreprenoriale şi identificarea oportunităţilor de afaceri. Noi avem un program, România Hub, unde una dintre activităţi este de a merge în şcoli să vorbim cu elevii. În cadrul acestui program am observat că tinerii nu prea au spirit antreprenorial, iar ideea de a se implica în afaceri nu este foarte răspândită“, a mai spus Cezar Iliu.
De altfel, una dintre direcţiile de acţiune incluse în strategia pentru IMM-uri este sprjinirea şi promovarea antreprenoriatului, atât prin educaţie antreprenorială (prin programe organizate în parteneriate cu instituţiile de învăţământ şi cu organizaţii patronale), cât şi prin înfiinţarea de structuri moderne de tipul hub-urilor sau al incubatoarelor de afaceri, pentru promovarea culturii şi competenţelor antreprenoriale.
În opinia lui Cezar Iliu, a doua mare piedică la intrarea în afaceri o reprezintă faptul că românii nu prea vor să se asocieze atunci când vor să îşi deschidă o afacere proprie.
De altfel, acesta este unul dintrte motivele pentru care în agricultură, de exemplu, cei care vor să dezvolte afaceri nu reuşesc să aibă o putere de negociere mai mare, astfel încât să reuşească să intre cu produse româneşti şi în supermarketuri.
„A treia mare problemă întâmpinată de antreprenori este reprezentată de asigurarea unui capital de lucru şi a investiţiei iniţiale. Băncile nu sunt foarte dornice să finanţeze startup-uri, iar statul mai oferă credite şi facilităţi, dar sumele sunt mici. (…) Le spunem tinerilor cu care vorbim şi care ne spun că nu au finanţare că dacă s-ar duce în camerele lor să vadă cât au costat lucrurile pe care şi le-au cumpărat în ultimii ani, vor vedea că suma ar putea reprezenta echivalentul unei investiţii iniţiale“, a mai spus Cezar Iliu.
„Accesul IMM-urilor la finanţare adecvată“ este de altfel o altă direcţie de acţiune a guvernului inclusă în strategia pentru IMM-uri, care include, printre altele, înfiinţarea unui fond de investiţii cu capital de risc, crearea Instituţiei Mediatorului de Credite şi a unei bănci pentru IMM-uri.
Orientarea către sprijinul IMM-urilor inovatoare şi către accesul firmelor mici şi mijlocii la pieţe, precum şi internaţionalizarea afacerilor mici şi medii sunt alte direcţii strategice către care se orientează guvernul.
Astfel, în strategie se promite că se va încuraja, prin ajutoare de stat, formarea lanţurilor productive, „prin concentrarea potenţialului economic al IMM-urilor în jurul marilor producători, în special al acelora din domenii de tehnologie înaltă/medie“, care au personal specializat şi resurse pentru a avea acces la pieţele externe.
O altă măsură vizează crearea platformelor şi a portalurilor web cu ajutorul cărora antreprenorii să îşi poată prezenta activitatea şi pot crea parteneriate de afaceri.
„Se pot crea IMM-uri care să deservească şi cereri locale, având în vedere că aproape jumătate din populaţia ţării trăieşte în mediul rural. E nevoie de investiţii şi în aceste zone, unde o afacere mică poate deservi clienţii din două sau din trei comune“, a mai spus Cezar Iliu.
Pe de altă parte, spune şeful departamentului de investiţii pentru IMM-uri din guvern spune că unele companii pot „exploda“ pe pieţele externe, producătorul român de soluţii antivirus BitDefender fiind un exemplu în acest sens.
„România a reuşit să aibă produse globale în condiţiile în care programatorii români sunt plătiţi la preţuri de Europa de Est. Comerţul electronic şi digitalizatea reprezintă alte domenii cu oportunităţi mari la export. După IT, mai sunt oportunităţi în zona de cercetare-dezvoltare, iar în acest caz avem exemplul MB Telecom, companie care face scanere pentru avioane în Elveţia şi care probabil a primit facilităţi pentru a-şi dezvolta afacerea acolo“, a mai spus Cezar Iliu.
De asemenea, el a mai precizat că în jurul laserului de la Măgurele ar putea apărea clustere de cercetare tehnologică ce ar putea atrage cereri şi din alte industrii, cum ar fi sectorul medical.
„Alte domenii cu potenţial de export sunt producţiile cinematografice, dar şi sectorul sportului, pentru că organizarea unor competiţii de tip Local Kombat poate atrage oameni din toată lumea. De asemenea, oportunităţi de export mai există în industria băuturilor, a alimentelor, dar şi în ecologică", a mai spus Cezar Iliu.
În prezent, 3,2 milioane de angajaţi lucrează în IMM-urile din România, adică 65- 70% din totalul salariaţilor din economie, iar numărul angajaţilor din firmele mici şi mijlocii ar urma să crească până în 2020.
Cifrele IMM-urilor în economia românească: prezent şi viitor
99,7% este ponderea IMM-urilor în totalul firmelor din economie, însă acestea aduc doar 55- 56% din valoarea PIB-ului României.
670.000 de IMM-uri va avea România până în 2020, în creştere cu 41% faţă de nivelul actual, acesta fiind un obiectiv asumat de guvern.
26,7 mld. euro este valoarea adăugată brută a IMM-urilor înregistrată la finalul anului 2013, iar guvernul mizează pe creşterea acesteia până la 38 de miliarde de euro în 2020 (adică Ă23%).
36 de IMM-uri la mia de locuitori este ţinta pe care guvernul şi-a propus-o pentru România în 2020, faţă de nivelul de 22 de întreprinderi mici şi mijlocii la mia de locuitori înregistrate în 2012 (conform Eurostat).
3,2 milioane de angajaţi lucrează în IMM-urile româneşti, ceea ce înseamnă că peste două treimi din salariaţii din economie lucrează pentru o companie mică sau mijlocie, iar oficialii spun că numărul angajaţilor din IMM-uri trebuie să crească.
10.2012 euro per salariat este valoarea din 2013 a productivităţii muncii angajaţilor din IMM-urile din România, iar ţinta pentru 2020 este creşterea acesteia până la valoarea de 11.754 de euro/salariat (Ă15%).
57% din microîntreprinderile actuale sunt afaceri de subzistenţă, ceea ce înseamnă că acestea permit asigurarea unui oarecare nivel de trai numai proprietarului afacerii şi familiei acestuia.
Care sunt cele cinci direcţii de acţiune pentru dezvoltarea IMM-urilor până în 2020
1) Sprijinirea şi promovarea antreprenoriatului
Sprijinirea start-upurilor, cu accent pe sectoarele cu potenţial creativ şi în mediul rural.
Sprijinirea dezvoltării educaţiei antreprenoriale.
Programe de sprijin antreprenorial (tutorat/mentorat, asistenţă/consiliere etc.).
Facilitarea înfiinţării de structuri moderne de sprijinire a afacerilor (incubatoare/acceleratoare şi centre/hubs de afaceri etc.).
Platformă online de orientare şi consiliere; platforme pentru start-up-uri şi IMM-uri.
Promovarea comportamentului etic în afaceri.
Organizarea de evenimente şi campanii media.
2) Accesul IMM-urilor la finanţare adecvată
Sprijinirea creării şi dezvoltării de mecanisme şi instrumente pentru finanţarea IMM-urilor.
Sprijinirea creării şi dezvoltării de reţele de investitori privaţi.
Derularea de proiecte cu finanţare UE, în parteneriat public-privat.
Vehicul tip venture capital, pentru finanţarea companiilor la început de drum.
Programe care să implice şi finanţatorii privaţi.
Sporirea accesibilităţii fondurilor de microcreditare a IMM-urilor aparţinând unor categorii sociale dezavantajate.
3) IMM-uri inovatoare
Încurajarea transferului tehnologic
Dezvoltarea competenţelor profesionale şi manageriale ale managerilor companiilor private
Dezvoltarea serviciilor de consultanţă de afaceri pentru IMM-uri.
Dezvoltarea unui sistem de sprijin pentru inovare la nivel naţional
Încurajarea cooperării tehnico-economice a IMM-urilor cu marile întreprinderi.
Sprijinirea valorificării avantajelor competitive ale IMM-urilor cu potenţial de dezvoltare extensivă.
Susţinerea implementării/certificării sistemelor de management.
4) Accesul la pieţe şi internaţionalizarea IMM-urilor
Susţinerea dezvoltării comerţului electronic şi a altor forme de afaceri online.
Stimularea formării şi dezvoltării de reţele de afaceri - incubatoare de afaceri, acceleratoare de afaceri.
Întărirea capabilităţilor IMM-urilor pentru participarea la activităţile comerciale naţionale şi internaţionale.
Stimularea utilizării tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor în activitatea IMM-urilor.
5) Reactivitatea administraţiei publice la nevoile IMM-urilor
Stimularea formelor asociative pentru creşterea puterii de negociere a IMM-urilor.
Informare cu privire la legislaţia în domeniul IMM.
Îmbunătăţirea calităţii şi operativităţii serviciilor publice destinate înfiinţării şi derulării afacerilor One Stop Shop.
Identificarea şi reducerea/simplificarea sarcinilor/ barierelor administrative cu care se confruntă mediul de afaceri
Îmbunătăţirea cadrului de reglementare a activităţii IMM-urilor.
Sursa: Strategia guvernamentală pentru dezvoltarea IMM-urilor - Orizont 2020
