După doi ani de austeritate şi reforme dureroase pentru societate implementate în schimbul banilor creditorilor internaţionali, Portugalia s-a reîntors ieri pe pieţele financiare externe cu prima emisiune de obligaţiuni guvernamentale de după aprilie 2011, data stabilirii pachetului de bailout.
Cu exporturi şi competitivitate în creştere, Portugalia este pe cale să devină dovada că planurile FMI, BCE şi UE funcţionează, că pot readuce ţările lovite de criză la stadiul în care se pot finanţa singure. Însă pentru societate costul reformelor este uriaş. Rata şomajului a crescut de la 12% la aproape 18%, taxele au urcat, iar guvernul vrea să aplice anul viitor cea mai mare reducere a beneficiilor de şomaj de după 1977.
Din aprilie 2011 Portugalia şi-a finanţat cea mai mare parte a cheltuielilor cu fondurile primite de la Uniunea Europeană şi de la Fondul Monetar Internaţional, scrie The Wall Street Journal. Cum programul de bailout expiră în iulie 2014, guvernul va fi nevoit ca de anul viitor să se bazeze în principal pe împrumuturile de pe pieţe pentru a-şi plăti datoriile.
Succesul licitaţiei este dovada că reformele funcţionează, susţine guvernul
Ieri guvernul de la Lisabona a licitat obligaţiuni noi cu scadenţa la zece ani, iar analiştii se aşteaptă ca emisiunea să atragă cel puţin trei miliarde de euro la un cost mediu de împrumut de 5,7%. În ianuarie 2012, randamentul se situa la 17%, potrivit Financial Times. Vânzarea a fost intermediată de unele dintre cele mai mari bănci din lume, printre care Citigroup, Crédit Agricole, HSBC, Goldman Sachs şi Société Générale.
„Operaţiunea a fost un mare succes“, a declarat ministrul portughez de finanţe Vitor Gaspar. Cererea din partea investitorilor a depăşit 9 mld. euro în primele trei luni de la deschiderea vânzării. Ministrul de externe Paulo Portas a caracterizat licitaţia ca fiind dovada că reformele economice ale guvernului funcţionează. Economia portugheză este de trei ani în recesiune, iar Comisia Europeană estimează o creştere de doar 0,6% pentru anul viitor.
Programul de bailout de 78 miliarde euro stabilit pentru Portugalia prevede luna septembrie ca data de la care guvernul de la Lisabona recapătă acces complet la pieţele internaţionale. În aceeaşi lună devin scadente datorii din obligaţiuni de aproape 6 miliarde de euro. Creditorii internaţionali spun că termenul limită „nu este bătut în cuie“. Oficialii portughezi au asigurat că necesarul de finanţare al ţării este deja acoperit până la sfârşitul acestui an.
Competitivitate mai mare cu costuri mari pentru societate
Pe măsură ce şomajul a crescut, costurile cu forţa de muncă au scăzut, ceea ce face ca exporturile portugheze să devină mai competitive.
Între 2009 şi 2012 costurile cu forţa de muncă s-au diminuat cu 6%, potrivit unui studiu al Berenberg Bank şi al centrului de cercetare Consiliul Lisabona.
Banca centrală a raportat pentru 2012 primul surplus comercial al ţării din ultimele şase decenii, în condiţiile în care consumatorii au cheltuit mai puţin pe bunuri importate. Exporturile Portugaliei includ automobile Scirocco produse de Volkswagen şi combustibil rafinat de grupul Galp Energia SGPS. Aceştia sunt cei mai mari exportatori ai ţării, notează Bloomberg. Printre alte produse exportate de Portugalia se numără maşini ale PSA Peugeot Citroën, camere foto Leica şi mobilă Ikea.
Traseele exporturilor urmează vechile rute deschise de exploratorii portughezi. Compania de transport de containere Mediterranean Shipping, cu trasee care ajung în 316 porturi, are un nou punct de oprire în oraşul port Sines din Portugalia. De aici preia, printre altele, bunuri destinate Angolei urmând un drum deschis de Vasco da Gama în 1497 în jurul Capului Bunei Speranţe. Portul Sines, aflat la 150 km distanţă de Lisabona, s-a plasat anul trecut pe locul doi în Europa în funcţie de creşterea traficului de containere, după cel polonez Gdansk. Polonia este singura economie europeană care a evitat recesiunea în timpul crizei financiare mondiale şi a datoriilor din zona euro.
Noua vânzare de obligaţiuni vine după ce guvernul condus de premierul Pedro Passos Coelho a anunţat noi măsuri de austeritate care să ajute la atingerea ţintelor de reducere a deficitului bugetar stabilite de creditori. Planul are ca ţintă economii de aproape 4 mld. euro până în 2015 şi prevede desfiinţarea a 30.000 de locuri de muncă, echivalentul a 5% din totalul locurilor de muncă bugetare, mărirea programului de lucru pentru funcţionarii publici la 40 de ore pe săptămână şi creşterea vârstei de pensionare cu un an, la 66 de ani. Beneficiile sociale vor fi diminuate cu 1,3 mld. euro anul viitor, cea mai mare reducere de după 1977.
Hollande îşi celebrează primul an la preşedinţia Franţei cu investiţii de 20 de miliarde de euro în infrastructură
Preşedintele Franţei, socialistul François Hollande (foto), a marcat aniversarea primului an la şefia statului anunţând cheltuieli de 20 de miliarde de euro în următorii 20 de ani pe proiecte de infrastructură, în condiţiile în care economia creşte anemic, şomajul urcă, iar popularitatea i-a coborât la cote record, scrie The Wall Street Journal.
Banii vor fi investiţi, printre altele, în reabilitarea şi modernizarea drumurilor şi în reţele de distribuţie a energiei electrice. Criticii spun că investiţiile, echivalente cu 0,1% din PIB-ul francez, sunt prea mici pentru a avea un impact semnificativ de stimulare economică. Hollande a fost ales preşedinte cu promisiunea că va revitaliza economia.
Cu toate acestea, economia franceză, a doua ca mărime în Europa după cea a Germaniei, continuă să evolueze anemic, în parte din cauza lipsei de competitivitate internaţională. Sondajele de opinie arată că doar un sfert dintre alegătorii francezi consideră că măsurile luate de guvernul condus de Hollande sunt bune pentru economie.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
