Creşterea taxelor, accentuarea blocajului financiar şi efectele inflaţiei creează mari probleme în mediul de business, iar peste o treime din companiile româneşti au deficienţe masive de capitalizare, de aproape 140 de miliarde de lei, riscând să intre în zona de risc, potrivit unei analize realizată de Sierra Quadrant.
Aceste firme generează 58% din restanţele nebancare şi 21% din creditele aflate în stare de neperformanţă.
,,Majoritatea firmelor cu probleme sunt din sectorul IMM acolo unde problemele s-au agravat în acest an, odată cu creşterea taxelor, scăderea vânzărilor şi accentuarea blocajului financiar. Firmele mari au varianta împrumuturilor intragrup, accesarea fondurilor de investiţii sau chiar emiterea de obligaţiuni’’, spune Ovidiu Neacşu, asociat coordonator Sierra Quadrant.
Peste 133.000 de firme au intrat anul trecut în dificultate (16335 de companii şi-au suspendat activitatea, 39.031 au fost dizolvate, 71.241 au fost radiate, iar 6650 au intrat în insolvenţă), iar perspectivele lui 2024 nu arată deloc bine, spun analiştii.
Sierra Quadrant estimează că numărul firmelor cu probleme ar putea depăşi, în acest an, 150.000, pe fondul efectelor negative generate de creşterea taxelor, de persistenţa inflaţiei şi accentuarea scăderii vânzărilor.
Un semnal de alarmă vine şi de la BNR care, în ultimul său raport, afirmă că numărul firmelor cu pierderi (circa 225.000 de firme) se menţine ridicat, la aproximativ 29% din totalul companiilor active. Dintre acestea, 15% au consemnat pierderi constante în ultimii trei ani.
Gradul de îndatorare a firmelor româneşti a crescut, anul trecut, la 166,7%.
,,Foarte slab capitalizate, fără buffere financiare, marea majoritate a firmelor româneşti au ajuns să depindă de încasările de la o lună la alta. Vulnerabilităţile se transmit pe lanţurile economice, iar dacă una dintre ele se blochează, efectele se resimnt pe scară amplă, ca într-un castel de cărţi de joc’’, mai spune Ovidiu Neacşu.
Potrivit datelor statistice, peste 42% dintre întreprinderile mici sunt considerate riscante de bănci, urmare de microîntreprinderi, cu un procent de 30%.
Pentru o firmă românească, costurile de finanţare au crescut exponenţial în ultimii ani. Dacă în 2021-2022, companiile accesau credite cu dobânzi de circa 4%, în prezent se împrumută la o dobândă dublă, de 8-9%.
,,Creşterea costurilor de finanţare se reflectă direct în competitivitatea firmelor româneşti. Împrumuturile scumpe, costurile mari cu energia, gazele şi forţa de muncă au dus ca multe dintre produsele româneşti să ajungă mai scumpe decât cele din import, iar efectele se resimt din plin în economie. Producţia industrială scade de câteva luni încoace, exporturile ridică tot mai multe semne de întrebare, iar perspectivele nu arată deloc bine’’, arată analiza Sierra Quadrant.
În 2021, BNR avea o dobândă cheie de 1,75%. În prezent, ea se situează la 7%, iar perspectivele reducerii acesteia par să se îndepărteze pe măsură ce inflaţia continuă să se afle la un nivel ridicat.
,,Investitorii trebuie să ştie că pot să evite insolvenţa, falimentul, blocarea activităţii dacă apelează la instrumentele legale pe care le au la dispoziţie, precum acordul de restructurare sau concordatul preventiv, proceduri destinate societăţilor aflate în dificultate şi care le oferă perspectiva unui program de însănătoşire a business-ului’’, spune Ovidiu Neacşu.
Acordul de restructurare, de exemplu, funcţionează ca un instrument proactiv, permiţând afacerilor să abordeze problemele financiare înainte ca acestea să escaladeze în insolvenţă si chiar faliment.
Companiile pot elabora un plan de restructurare adaptat nevoilor şi constrângerilor unice ale afacerilor lor, fără a fi limitaţi de procedurile rigide de insolvenţă.
Un barometru de opinie în rândul investitorilor, realizat de Sierra Quadrant la finele anului trecut, arăta că 3 din 5 respondenţi (62%) şi-au trecut drept principal obiectiv în 2024 restructurarea şi optimizarea operaţiunilor financiare.
Motivele invocate de antreprenori sunt legate în primul rând de creşterea taxelor, menţionată de 67% dintre ei, scăderea vânzărilor (43%), accentuarea blocajului financiar (41%) şi creşterea costurilor operaţionale (38%).
