Grecia, focarul crizei datoriilor, s-a întors pe pieţele de finanţare externe, iar Germania îşi arată făţiş susţinerea faţă de guvernul ţării ale cărei probleme ameninţau până nu demult unitatea zonei euro, rata şomajului în statele problemă europene scade, producţia uzinelor avansează, prognozele de creştere economică sunt îmbunătăţite şi chiar cea mai mare ameninţare care planează acum asupra economiilor, inflaţia slabă, este descrisă de oficiali ca o veste bună. Sorţii se întorc în favoarea Greciei şi a zonei euro.
Grecia a atras în prima ieşire pe pieţele internaţionale de la începutul crizei cerere din partea investitorilor de 20 de miliarde de euro pentru obligaţiuni de trei miliarde de euro vândute la un randament de 5%. Aproape jumătate din obligaţiuni au fost cumpărate de investitori britanici, o treime s-a dus la alţi investitori europeni şi doar 7% au rămas în Grecia. Un astfel de succes arată clar că pieţele, cele care pot aduce o economie la faliment, aşa cum aproape au făcut cu Grecia, sunt încrezătoare acum că statul elen va rămâne în zona euro, economia nu i se va prăbuşi, iar liderii europeni îl vor ajuta să-şi reducă datoriile, scrie The Wall Street Journal.
În urmă cu un an puţini observatori ar fi înclinat spre acest scenariu. Succesul este cu atât mai mare cu cât mult timp Grecia a fost dată ca „exemplu negativ“ de guvernare greşită şi coruptă şi ţară cu oameni trândavi. Presa şi liderii europeni laudă acum progresul grecilor.
O contribuţie importantă la reabilitarea lor a avut-o cancelarul german Angela Merkel, cel mai puternic politician din Europa, notează Hurriyet. Merkel a efectuat o vizită la Atena la o zi după spectaculoasa ieşire pe pieţe a Greciei. Ea a stat în capitala elenă doar câteva ore, însă suficient pentru a-şi îndeplini misiunea: să-şi exprime sprijinul total pentru coaliţia de guvernare condusă de premierul Antonis Samaras şi pentru programul acestuia de reforme şi austeritate. Samaras a asigurat că „nu vor mai urma programe de bailout“. Acestea în contextul în care peste o lună Germania, Grecia şi celelalte state din UE vor trece prin alegeri europarlamentare.
Grecia este doar una dintre cele mai recente veşti bune care vin din zona euro. În ianuarie, banca spaniolă Bankia, salvată prin naţionalizare, a reuşit să se recapitalizeze prin emiterea de obligaţiuni negarantate. De atunci, Madridul a vândut acţiuni Bankia pe pieţele internaţionale. Şi alte bănci spaniole, dar şi greceşti, italiene şi chiar austriece şi-au majorat capitalul. Achiziţionarea titlurilor bancare reprezintă o dovadă mai puternică decât cumpărarea de obligaţiuni suverane că investitorii au încredere deoarece titlurile bancare nu sunt garantate de BCE.
Încredere că economiile vor creşte mai puternic decât o arată prognozele
Alte veşti bune vin de pe piaţa muncii, unde ratele şomajului din Grecia şi Spania încep să se retragă de la cotele record. Scăderea şomajului impulsionează încrederea populaţiei în economie şi implicit cheltuielile.
În acest context în ultimele şase luni prognozele de creştere economică au fost îmbunătăţite consistent. Factorii de decizie de la Berlin, Madrid, Lisabona, Paris şi din alte capitale europene se arată încrezători că economiile vor creşte mai puternic decât o arată prognozele. Acesta este un semn că zona euro a învăţat că este important să ştie cum să gestioneze aşteptările.
La nivelul industriei, producţia uzinelor din zona euro a crescut în linie cu estimările în februarie, după stagnare în luna anterioară, potrivit datelor publicate ieri de Eurostat.
Scenariile apocaliptice vehiculate în timpul crizei nu s-au împlinit. Zona euro şi-a rezolvat multe dintre probleme, spune un oficial francez de rang înalt. Deficitele bugetare în majoritatea ţărilor lovite dur de criză au scăzut la punctul în care nivelul datoriei raportat la PIB ar trebui să înceapă să scadă anul acesta, notează WSJ. Doar în Spania deficitul bugetar este o sursă serioasă de îngrijorare. De asemenea, mulţumită reducerii substanţiale a costurilor cu forţa de muncă în comparaţie cu cele din Germania, Europa de Sud devine mai competitivă la exporturi. Însă liderii europeni nu s-au culcat pe o ureche, mai ales cei din sud. O problemă arzătoare a rămas totuşi, aceea a datoriilor suverane. Datoria Greciei este de 172% din PIB, cea a Irlandei de 125%, a Portugaliei de 129%, a Italiei de 133% şi cea a Spaniei de 93%. În multe ţări este mare şi datoria privată. Toate fac ca aceste economii să fie vulnerabile la şocuri externe, fie că este vorba de înăsprirea politicii monetare în SUA şi încetinirea economiei chineze, fie de tensiunile din Ucraina. De asemenea, pentru a-şi reduce datoriile, populaţia va fi tentată să consume mai puţin.
Faţa roz a pericolului deflaţionist
Un pericol major care planează asupra revenirii economiei zonei euro, un efect al recesiunii provocate de criză, este creşterea prea lentă a preţurilor, adică decelerarea inflaţiei spre stagnare şi, după cum se tem unii observatori, spre deflaţie.
Preţurile prea mici erodează profiturile companiilor, condiţii în care acestea nu vor mai investi şi nu vor mai efectua angajări, ceea ce se va resimţi la nivelul întregii economii. Preţurile locuinţelor din zona euro au scăzut în ultimul trimestru al anului trecut, ceea ce subliniază fragilitatea revenirii economice. Preţurile s-au redus inclusiv în Germania, cea mai mare economie europeană, unde locuinţele s-au ieftinit pentru prima dată în ultimii patru ani.
Dar pentru Jeroen Dijsselbloem, preşedintele Eurogroup, grupul miniştrilor de finanţe din zona euro, după ce nu cu mult timp în urmă se vorbea despre destrămarea zonei euro şi dispariţia euro, inflaţia slabă reprezintă veşti bune, atâta timp cât nu se face prea multă gălăgie legat de ea.
„Mă simt uşurat pentru că acum cea mai mare îngrijorare a noastră este posibilitatea persistenţei unei perioade cu inflaţie slabă. Ceea ce mă îngrijorează este că dacă toţi vorbim şi avertizăm despre riscul deflaţiei, aceasta va deveni o profeţie pe care o împlinim singuri“, a spus Dijsselbloem.
