Ţările care au militat cel mai intens pentru restructurarea statelor care au primit împrumuturi de urgenţă de tip bailout sunt criticate pentru că nu îşi aplică şi lor reformele, scrie The Wall Street Journal.
În ultimele săptămâni au fost lăudate intens eforturile de restructurare economică ale Greciei, Irlandei, Portugaliei, Spaniei şi Ciprului, cele cinci economii din zona euro care au primit bailout-uri.
Dar există alte ţări dintre cele 18 din zona euro care au făcut eforturi de reformă mult mai mici. Franţa şi Italia au fost criticate de multe ori de către oficiali şi economişti pentru că se mişcă prea încet, iar ele nu sunt singurele în această situaţie. Un alt grup de ţări au rămas în urmă cu reformele, în frunte cu cele care au luat deciziile în timpul crizei monedei euro: Germania şi celelalte ţări cu o politică strictă, Finlanda şi Olanda.
Ţările care au apelat la bailout au luat măsuri de restructurare mai mult sau mai puţin dure - şi-au modificat legislaţia, s-au împotrivit sindicatelor şi au redus birocraţia în sectorul public. Dacă statele vizate nu ar fi îndeplinit condiţiile uneori dificile stabilite de experţii creditorilor internaţionali – Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional – numite în jargonul specific „condiţionalităţi“ – aceasta ar fi însemnat o amânare a acordării împrumuturilor de tip bailout.
Klaus Regling, responsabil cu fondurile bailout ale zonei euro, spune că ţările care au primit împrumuturi de urgenţă sunt cele care au reuşit cel mai bine să îndepărteze obstacolele din calea creşterii economice.
„În UE avem aceste cinci ţări care chiar fac reforme pentru că sunt constrânse prin aceste aşa-numite condiţionalităţi, iar condiţionalitatea funcţionează“, a declarat Regling într-un interviu recent. Un raport privind trans-formările majore care au dus la creştere economică a fost publicat în noiembrie de către Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică şi arată că Grecia, Irlanda, Portugalia, Spania şi Italia sunt, în această ordine, ţările care s-au reformat cel mai profund.
Eforturile acestor state de a schimba modul de funcţionare a propriilor economii şi de a respecta recomandările experţilor depăşesc cu mult media zonei euro, arată raportul.
„Cele mai de succes state membre din Europa sunt membre ale unui program pentru că au ajuns la rezultatele aşteptate”, a declarat Wolfgang Schauble, ministrul german de finanţe, la Forumul Economic de la Davos săptămâna trecută.
Dar atenţia se concentrează tocmai asupra ţării pe care o reprezintă Schauble.
Germania a depăşit în mod constant majoritatea ţărilor din zona euro ca performanţă economică, este liderul care s-a impus de la sine atât la nivel politic, cât şi economic, şi este ţara văzută ca având cele mai mari şanse de a scoate zona euro din situaţia dificilă în care se află.
Dar Germania are un excedent de cont curent uriaş, ceea ce înseamnă că nu are nevoie să se finanţeze din străinătate. Percepţia ţării despre sine este că şi-a rezolvat problemele economice acum zece ani prin transformări majore pe care le-a pus în aplicare şi nu a fost foarte presată să ia măsuri suplimentare.
„Germanii nu au făcut foarte multe pentru a introduce noi reforme şi pentru a deveni mai competitivi în ultimii patru ani,” a explicat Jeroen Dijsselbloem, ministrul de finanţe olandez, care conduce grupul miniştrilor de finanţe din zona euro. „Şi există voci critice la adresa agendei de reforme a noului guvern de la Berlin”.
Olli Rehn, responsabilul pentru probleme economice al Uniunii Europene, a cerut în mod repetat Germaniei să-şi schimbe legislaţia în sensul de a încuraja femeile să se angajeze cu normă întreagă în număr mai mare. Tot el a cerut ca Germania să permită o creştere mai rapidă a salariilor pentru a stimula cererea internă şi pentru a incuraja şi alte schimbări despre care experţii cred că vor dinamiza creşterea economiei germane pe termen mediu şi lung.
Spre deosebire de ţările cu probleme din zona euro, care cresc vârsta de pensionare, adaptânduâse trendului de creştere a speranţei de viaţă şi a sănătăţii populaţiei, Germania pare să se îndrepte în sensul opus.
Guvernul german de coaliţie a prezentat săptămâna trecută un plan de a reduce vârsta de pensionare şi de a mări pensiile pentru anumite categorii de angajaţi.
Experţii nu sunt foarte încântaţi de aceste planuri. „În contextul schimbării demografice cu care se va confrunta Germania, aceste măsuri sunt exact opusul a ceea ce recomandăm noi,” spune Andres Fuentes, un economist al OCDE specializat în Germania.
Germania a făcut la rândul său presiuni asupra altor economii majore din zona euro, încercând să introducă un plan de „ajutor financiar în schimbul unor reforme”, în cadrul cărora ţări din zona euro ar trebui să semneze contracte prin care să se angajeze la reforme în schimbul unui sprijin financiar, în caz de nevoie.
Însă chiar şi ţările nordice, de obicei aliate ale Berlinului, au refuzat să sprijine asemenea „înţelegeri contractuale”.
„Noi considerăm că trebuie să facem schimbări structurale şi reforme indiferent de înţelegerile contractuale,” a declarat Jyrki Katainen, premierul Finlandei. „Deoarece toate ţările, inclusiv Finlanda, trebuie să-şi reaşeze competitivitatea”.
Ministrul olandez de finanţe se împotriveşte şi mai ferm:
„Nu văd de ce e nevoie să spui «Dacă veţi întreprinde aceste reforme, vă vom acorda sprijin financiar»”, spune el. „De exemplu Germania ar trebui să se reformeze acum şi în următorii doi ani. Dar noi (ar trebui) să sprijinim Germania financiar? Nu cred că ea şi-ar dori asta şi nu cred că ar avea prea mult sens”.
Ţările din zona euro au fost deja de acord cu un proces de examinare atentă de către Comisia Europeană, care emite opinii şi presează guvernele să-şi intensifice eforturile de restructurare. Prin presiunile de a încheia acorduri contractuale, Germania sugerează în mod clar că aceste eforturi sunt insuficiente. Dar se pare că nu se vede şi pe sine ca fiind un candidat la reformă.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 03.02.2014
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
