„Aceasta trebuie să fie preocuparea Guvernului anul viitor“, a spus Vosganian. El a mai spus că statul trebuie să-şi încheie rolul de actor economic, iar programul de privatizări include firme precum Oltchim, CupruMin sau Avioane Craiova. „Avem 300 de firme la care avem acţiuni în proporţii minoritare. Trebuie să încheiem rolul statului ca actor economic“.
El a fost prezent la gala „Cei mai mari jucători din economie“, realizată de ZF în parteneriat cu Romtelecom, Cosmote, Siveco România, Opel, eMag şi Terapia Ranbaxy. În cadrul evenimentului au participat peste 150 de lideri de business, iar cu această ocazie ZF a lansat anuarul „Cei mai mari jucători din economie“ în care sunt analizate 800 de companii din peste 80 de domenii de activitate. Evenimentul a fost realizat de ZF în parteneriat cu Consiliul Concurenţei.
Unul dintre domeniile din economie care au continuat să crească în ultimii ani este piaţa de medicamente, care a ajuns să treacă de 2,6 mld. euro, însă domeniul sanitar va trece prin mai multe „hopuri“ în 2013.
„Industria farma este în ascensiune şi sunt date care arată asta. Înseamnă că este un segment al pieţei din România care şi-a găsit un loc bun şi care ştie să-şi asigure businessul“, a spus Eugen Nicolăescu, ministrul sănătăţii, membru al PNL.
Referitor la domeniul său, Nicolăescu a precizat că nu se poate schimba decât prin implementarea unui pachet de produse medicale de bază, ce ar trebui să fie însoţit de un pachet complementar de asigurări private.
„Prin licitaţiile centralizate nu avem ca scop să centralizăm toate achiziţiile publice din sistemul sanitar din România. Este vorba doar de câteva produse care au un volum foarte mare şi unde am considerat că sunt dezechilibre foarte mari de la o unitate la alta“, a mai spus Nicolăescu.
Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, a vorbit într-un ton optimist despre revenirea economiei spunând că un prim semnal a observat anul trecut. „Se vorbeşte de semnale bune în economie. Un fir de semnal l-am văzut anul trecut când au fost mai multe companii care s-au unit. Pe de altă parte, nu e automat bine, pentru că vrem să vedem actori stabili şi mari“, a spus el.
Retailul este unul dintre domeniile la care Consiliul este atent, iar Chiriţoiu se declară mulţumit deoarece aici sunt mulţi agenţi economici, ceea ce este bine pentru consumatorii finali deoarece preţurile sunt mai mici decât în alte ţări din Uniunea Europeană.
Pe de altă parte, Constantin Stroe, vicepreşedintele Dacia, spune că anul trecut a fost de bun augur pentru industria auto mondială, numărul de automobile fabricate crescând cu patru milioane, până la 84 de milioane. Însă pe plan local, vânzările de autoturisme ar putea fi afectate de timbrul de mediu recent lansat.
„Nu cred că există o altă ţară cu fabrici care să vândă atât de puţin pe piaţa internă“, consideră oficialul Dacia. El spune că „colacul de salvare“ vine din exporturi şi că numărul de autoturisme produse local şi ajunse pe pieţe precum Franţa, Germania, Algeria, Turcia sau Italia au fost de peste 330.000.
„Acum opt ani nu puteam visa că vom fi pe primele două pieţe Franţa şi Germania.“
Totodată, el spune că reglementările din industria auto nu ar trebui să fie lansate toate deodată pentru că costurile ar fi uriaşe, iar producătorii ar dispărea de pe piaţă.
Un punct forte al României pentru investitorii străini care ar vrea să plaseze bani în industria auto locală ar putea fi costurile cu forţa de muncă redusă. Astfel, costul muncii în România este de 3,75 euro pe oră în prezent faţă de 37 de euro pe oră în Germania, spune Stroe.
Unul dintre domeniile strategice pentru economia naţională este IT-ul, iar multe dintre oportunităţi se pot găsi la export. Siveco, spre exemplu, cu o cifră de afaceri consolidată de 68 mil. euro în 2012, realizează 30% din venituri la export, având 1.500 de clienţi din 50 de ţări.
„Ce le-aş recomanda jucătorilor din piaţă care vor să iasă pe pieţele externe este să cunoască acele pieţe, pentru că dacă în România este destul de greu, în afara ţării este şi mai greu. Este necesară şi o prezenţă locală, dar nu numai prin parteneri, ci şi prin birouri. Sunt destul de multe diferenţe culturale şi este o muncă asiduă pentru a reuşi să intri pe aceste pieţe“, a spus Aurora Crusti, vicepreşedinte adjunct pe divizia comercială a Siveco România.
Una dintre cele mai dinamice pieţe din ultimii ani este cea de smartphone-uri.
Astfel, potrivi estimărilor lui Sorin Manea, head of Telecom Division a Samsung Electronics România, anul acesta se vor vinde 1,5 milioane de smartphone-uri, după ce anul trecut s-au vândut aproximativ un milion, iar cu un an înainte 600-650.000 de astfel de telefoane. Acum trei ani se vindeau 250.000 de astfel de terminale
„Din punctul meu de vedere, eu văd piaţa pozitiv. Aş puncta că există un segment care creşte destul de repede: cel de premium în smartphone. Toată lumea ştie că segmentul de smartphone creşte constant de ceva timp. Din trimestrul trei al anului acesta se vor vinde mai multe smartphone-uri decât feature phone“, a spus Manea.
Făcând o analiză a companiilor mari comparativ cu IMM-urile, Cristian Bişa, administratorul platformei ManagerAnticriză, arată că primele au oportunitatea de a se dezvolta pe baza resurselor de finanţare existente în timp ce IMM-urile au avantajul de a câştiga rapid piaţă pe seama competitorilor care vor pierde lupta cu criza.
„Apartenenţa la unul dintre sectoarele de activitate aflate pe val nu reprezintă o poliţă de asigurare: contează înţelegerea situaţiei firmei, a evoluţiei industriei de apartenenţă, alegerea strategiei optime (în corelaţie cu resursele disponibile) şi implementarea acesteia cu succes“, a spus Bişa.
Soluţia pentru creşterea salariilor este competitivitatea economică
Varujan Vosganian, ministrul economiei
Cu nivelurile actuale ale TVA şi CAS nu putem avea o creştere de peste 4% pe an. Aceasta trebuie să fie preocuparea Guvernului anul viitor.
Nu vom putea diminua evaziunea fiscală fără interferabilitate instituţională, în care Ministerul Finanţelor să cunoască toate conturile unei firme. Reevaluarea de TVA riscă să devină instrument politic, timpul nu trebuie să se irosească degeaba. 70% din personal este risipit pe evaluările de returnare a TVA.
Dacă nu avem încredere în cei care administrează firmele de stat, nu le punem ghiulele în plus, le privatizăm. Am un program la Ministerul Economiei, Oltchim, CupruMin, Avioane Craiova, toate sunt pe lista de privatizare. Avem 300 de firme la care avem acţiuni în proporţii minoritatre, la care trebuie să încheiem rolul statului ca actor economic.
Competitivitatea economică este soluţia pentru creşterea salariilor. Este insultător pentru un membru al UE să treacă în biografie ca atractivitate că are salarii mici. Diferenţa dintre salariul mediu între Timiş şi Botoşani este de doi la unu, iar în Bucureşti este de trei la unu.
Eugen Nicolăescu, ministrul sănătăţii
Sistemul medical din România nu se poate schimba, transforma decât prin implementarea unui pachet de produse medicale de bază. Cetăţenii ar trebui să ştie ce cumpără pentru banii pe care îi plătesc. Însă pachetele de bază trebuie să fie obligatoriu însoţite de pachete complementare din asigurări medicale private.
Într-o perioadă de timp scurtă sperăm să putem calcula separat taxa clawback pentru medicamentele originale şi pentru cele generice. Volumul de dezvoltare a medicamentelor originale este mult mai mare. Taxa clawback este o acţiune normală a statului pentru că încearcă să aibă un control pe o dezvoltare necontrolată a pieţei, dacă este aplicată normal. Din păcate, modalitatea prin care se stabileşte sarcina clawback din punctul nostru de vedere este destul de deficitară.
Licitaţiile centralizate reprezintă o alternativă pentru ca produse din domeniul famaceutic şi al materialelor sanitare să fie cumpărate la preţuri mai mici, dar şi o modalitate de a face economii la fondurile publice.
Aurora Crusti, vicepreşedinte adjunct pe divizia comercială a Siveco România
Ce le-aş recomanda jucătorilor din piaţă care vor să iasă pe pieţele externe este să cunoască acele pieţe, pentru că dacă în România este destul de greu, în afara ţării este şi mai greu. Este necesară şi o prezenţă locală, dar nu numai prin parteneri, ci şi prin birouri. Sunt destul de multe diferenţe culturale şi este o muncă asiduă pentru a reuşi să intri pe aceste pieţe.
Cifra de afaceri consolidată pe anul 2012 a Siveco România a fost de 68 milioane de euro, 30% din venituri sunt obţinute din export, la ora actuală soluţiile noastre sunt utilizate de peste 1.500 de clienţi din 50 de ţări de pe patru continente.
Putem afirma că în acest moment IT–ul este un domeniu strategic pentru economia naţională.
Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei
Se vorbeşte de semnale bune în economie. Un fir de semnal l-am văzut anul trecut, când au fost mai multe companii care s-au unit. Pe de altă parte, nu e automat bine, pentru că vrem să vedem actori stabili, mari, puternici, dar nu vrem să vină un alt boom economic şi să ne prindă cu puţini concurenţi. Am câştigat primul caz pe petrol, iar asta e important pentru noi. În total avem 7 procese, primul din ele a fost câştigat - cazul Mol.
Anul acesta urmărim evenimentele de la Bruxelles şi din UE. Vrem să vedem cum această tendinţă de scădere a comisioanelor percepute de Visa şi MasterCard va fi transpusă şi în România.
Dacă vedem că preţul la alimente creşte mai încet ca indicele preţului de consum, este o problemă de concurenţă. Inflaţia este un indicator la care ne uităm, dar nu aş spune că este vina noastră dacă un sector merge mai bine sau mai prost.
Suntem mai atenţi la cazurile din retail. Aici suntem mulţumiţi că sunt mulţi agenţi economici, această concentrare se pare că e bună pentru consumatori pentru că preţurile sunt mai mici decât în alte ţări din UE.
Cristian Bişa, administratorul platformei ManagerAnticriză.ro
Apartenenţa la unul dintre sectoarele de activitate aflate pe val nu reprezintă o poliţă de asigurare: contează înţelegerea situaţiei firmei, a evoluţiei industriei de apartenenţă, alegerea strategiei optime (în corelaţie cu resursele disponibile) şi implementarea acesteia cu succes.
Companiile mari au în prezent oportunitatea de a se dezvolta pe baza surselor de finanţare existente în piaţă, prioritizând planurile de dezvoltare şi optimizând activităţile curente.
IMM-urile au şansa de a învăţa din propriile greşeli, de a-şi instrui managerii şi proprietarii, iar cele mai eficiente - de a câştiga piaţă mai mult decât în perioada de boom, pe seama competitorilor care vor pierde lupta cu criza.
Constantin Stroe, preşedinte al ACAROM (Asociaţia Constructorilor de Automobile din România) şi vicepreşedinte al Dacia
În 2012 s-au fabricat 84 de milioane de automobile, cu patru milioane mai mult decât în anul precedent şi cu creşteri în Asia şi SUA. Au fost căderi în Europa şi America de Sud.
În 2013-2014 dificultăţi în auto vor fi din cauza presiunii pe preţuri, dar asta este clar şi valabil peste tot, urmează energia şi preţul ei. Nu ne putem plânge atât de mult de forţa de muncă ca alţii, este suficient să creăm locuri de muncă pentru că acei căpşunari s-ar întoarce acasă. Presiunea reglementărilor trebuie să fie un just echilibru între cerinţele de mediu, cerinţele de reduceri de noxe, de dioxid de carbon, de securitate rutieră. Dacă toate aceste reglementări se lansează deodată, vor genera nişte costuri uriaşe şi vom dispărea de pe piaţă.
Piaţa de componente a avut o creştere continuă, în timp ce cea auto este într-o cădere dramatică, nu ştiu unde mai poate să meargă. Supapa noastră este exportul, au fost exportate peste 330.000 de automobile în Franţa, Germania, Algeria, Turcia, Italia.
Liviu Nistoran, CEO al Evolio
În urmă cu trei ani s-a lansat prima tabletă. Un analist american spunea că este un produs sortit eşecului, dar după trei ani tableta şi smartphone-ul au devenit indispensabile, au bani să le cumpere pentru că înlocuieşte GPS-ul, telefonul, camera digitală, înlocuieşte multe alte dispozitive. Preţurile merg in jos, cea mai ieftină tabletă este sub 300 de lei cu TVA inclusă, dispozitive fără mari pretenţii desigur. Cele mai sofisticate ajung undeva la 900 de lei.
Sorin Manea, head of Telecom Division al Samsung Electronics România
Anul acesta se vor vinde 1,5 milioane de smartphone-uri, după ce anul trecut s-au vândut circa un milion, iar cu un an înainte 600.000-650.000 de astfel de telefoane. Acum trei ani se vindeau 250.000 de astfel de terminale. Există un segment care creşte destul de repede: cel de premium în smartphone. Toată lumea ştie că segmentul de smartphone creşte constant de ceva timp. Din T3 2013 se vor vinde mai multe smartphone-uri decât feature phone.
Nicolae Oacă, analist telecom
Până în 2009, am avut o creştere puternică bazată şi pe tarife de interconectare mari, iar odată cu venirea crizei au aruncat din buzunar al doilea sau al treilea telefon.
Telefonia fixă este clar pe stagnare, internetul fix este încă în creştere. Tarifele de interconectare în reţelele fixe sunt mai mici pentru că telefonia mobilă a apărut pe piaţă prin anii ‘90, deci nu s-a considerat necesară reglementarea acestei noi pieţe. Tarifele noastre de interconectare au fost mari tot timpul, deşi ar trebui să fie invers.
Valentin Mircea, vicepreşedinte al Consiliului Concurenţei
Pe piaţa telefoniei mobile va exista întotdeauna un oligopol, singura supapă sunt acei operatori virtuali. Ceea ce sperăm e să nu ajungem la acel termen 2015 pentru multiplexe, dar deja văd că am întârziat. Există o uzanţă la noi ca totul să fie făcut la termenul maxim. Sunt deja ţări care au emisia digitală, Ungaria, de exemplu. Pe cablu avem deja un jucător care deţine cotă dominantă de 40%, este vorba de RCS-RDS. Am primit nişte sesizări în unele regiuni pentru tarife mai mici, însă nimic concret.
Industria de medicamente rămâne pe creştere, dar inovaţia are de suferit
Piaţa de medicamente şi-a păstrat tendinţa de creştere în ultimii ani, iar în 2012 a ajuns la peste 11 mld. lei
(2,5 mld. euro), spre deosebire de state precum Polonia sau Ungaria unde anul trecut vânzările au fost în scădere, a spus Otilian Neagoe, vicepreşedintele Consiliului Concurenţei. El a precizat că piaţa este într-o stare de „concurenţă bună“ şi că există 25 de producători (cu facilităţi locale), din care primii 20 realizează 75% din cifra de afaceri totală. Acestora li se mai adaugă distribuitorii, dintre care primii şapte realizează trei sferturi din total, dar şi 7.000 de farmacii, din care peste 1.000 sunt grupate în lanţuri.
„Piaţa a avut o evoluţie bună în ultimii 20 de ani (…) iar gradul de concentrare este moderat“, a spus Neagoe.
Cu toate acestea, în terapiile din farma sunt tot mai puţine lucruri noi, iar inovaţia are de suferit, este de părere Marius Savu, preşedintele Agenţiei Naţionale a Medicamentelor şi Dispozitivelor Medicale.
„În 2012 au fost înregistrate 831 de molecule, majoritatea fiind produse generice, care copiază produse existente anterior. La nivelul UE, produsele inovatoare au fost doar 65“, a spus Savu.
Anul 2013 va aduce în industria de medicamente modificări pe listele de produse gratuite şi compensate prin actualizarea acestora de către stat pentru prima dată după cinci ani. Acest lucru înseamnă că pe liste vor fi introduse 90 de produse noi la care se adaugă 50-60 de extinderi ale indicaţiilor terapeutice (produsele vor putea fi folosite pentru tratament în noi boli, nu doar în cele în care se utilizau până acum).
Otilian Neagoe, vicepreşedinte al Consiliului Concurenţei
Industria farma este cea care ştie să-şi promoveze cel mai bine produsele. În ultimii ani, valoarea totală a pieţei farma a crescut de la 8 mld. lei la peste 1 mld. lei în 2012, iar predicţia pentru 2013 este de creştere. În schimb, în Ungaria sau Polonia anul 2012 a însemnat o scădere faţă de o evoluţie pozitivă în perioada 2009-2011.
Pe piaţa farma avem o evoluţie echilibrată a jucătorilor. Numărul producătorilor care evoluează pe piaţă este 25, din care primii 20 realizează 75% din cifra de afaceri totală.
Marius Savu, preşedintele Agenţiei Naţionale a Medicamentului
Industria farma din România se zbate să aducă inovaţie şi se mai loveşte de pacientul informat. Dacă acum câţiva ani el accepta ce zice medicul, acum ne întreabă ce alternative sunt corecte. Acum, pentru toate medicamentele noi care intră în discuţie sunt invitaţi oamenii să îşi spună părerea. Transparenţa în această zonă a devenit extremă şi inclusiv în România acum oamenii raportează direct la noi cazuri de intoleranţă la anumite medicamente.
Robert Popescu, CEO al A&D Pharma
Cifra vehiculată, de 650-700 mil. euro pentru comerţul intracomunitar, nu este corectă pentru că ea include în măsură de aproape 50% mărfuri care intră în România şi sunt reexportate chiar de producătorii medicamentelor.
România e platformă logistică. Un singur producător internaţional de generice exportă prin România de 25 mil. euro în fosta Uniune Sovietică. Comerţul a fost anul trecut undeva la 350 mil. euro.
Dan Zaharescu, directorul executiv în cadrul Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente
În România s-a creat un mediu ostil pentru industrie. Noi reuşim să punem pe fugă orice investitor. Importăm mai mult decât exportăm, deşi avem capacitate de producţie si resurse care ar ajuta echilibrarea balanţei economice. Din 2008 s-a ajuns ca 25% din piaţă să fie reprezentată de comerţul intracomunitar. Aceste medicamente tranzitează ţara, dar o bună parte din ele nu sunt consumate de români.
Laurenţiu Mihai, director executiv al Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România
Vânzările din industria farma sunt mai virtuale decât cele din IT. Atunci când dai un produs şi aştepţi un an şi ceva să primeşti banii, asta nu e vânzare, e vânzare virtuală.
Cei 25 de producători cred că dovedesc existenţa unei ramuri. Această industrie realizează 1,5% din PIB ca şi pondere şi am trecut de 8.000 de angajaţi în mod direct şi 15.000 de angajaţi în mod indirect.
Smartphone-urile şi tabletele rămân „generatorul“ de creştere al pieţei de telecom
Tabletele Şi smartphone-urile au devenit „accesorii“ indispensabile în prezent şi din ce în ce mai accesibile, fapt pentru care jucătorii din industrie sunt optimişti în ceea ce priveşte potenţialul lor de dezvoltare şi ponderea lor în creşterea economiei locale. În plus, aceştia sunt de părere că dezvoltarea aplicaţiilor şi a tabletelor sau a smartphone-urilor pe care acestea să ruleze ar putea fi o alternativă sustenabilă pentru crearea de noi locuri de muncă.
„Un analist american spunea că tableta este un produs sortit eşecului, dar după trei ani deja tableta şi smartphone-ul au devenit indispensabile pentru orice persoană activă. Totodată, aplicaţiile care rulează pe astfel de dispozitive pot fi o oportunitate pentru softiştii români de a obţine mai multe venituri şi de a-şi face produsul cunoscut la scară globală. Barierele geografice nu mai există“, a spus Liviu Nistoran, CEO al Evolio, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa de tablete din România. El a fost prezent ieri la evenimentul „Cei mai mari jucători din economie“, organizat de Ziarul Financiar.
Sorin Manea, head of Telecom Division în cadrul Samsung Electronic România, subsidiara celui mai mare producător de telefoane mobile din lume, spune că apetenţa românilor pentru smartphone-uri este reflectată şi de vânzări. Astfel că, dacă în urmă cu trei ani se vindeau circa 250.000 de astfel de terminale, pentru finalul acestui an el estimează vânzări totale de 1,5 milioane de smartphone-uri la nivelul întregii pieţe locale.
Există însă şi voci care spun că industria de telecom, în special cea de telefonie mobilă, are nevoie de o reevaluare astfel încât toţi operatorii să se apropie mai mult de clienţi şi să permită intrarea pe piaţă şi a operatorilor virtuali.
„Este necesar ca operatorii mobili să denomineze în lei tarifele pentru că românii nu îşi câştigă salariul în euro. În plus, trebuie să eliminăm situaţia atipică a României în ceea ce priveşte lipsa operatorilor virtuali. Ar trebui ca peste un an să permitem intrarea lor pe piaţă“, a afirmat analistul telecom Nicolae Oacă.
Acest articol a apărut în ediţia tiparită a Ziarului Financiar din data de 21.06.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
