Gigantul american Automatic Data Processing (ADP), unul dintre cei mai mari furnizori globali de servicii de management al resurselor umane şi de outsourcing, a deschis marţi seară, oficial, primul său centru de suport din România, la Bucureşti.
Mişcarea a fost gândită de companie încă din 2013, iar pregătirea deschiderii centrului de suport a durat un an, potrivit lui Mark Benjamin, global enterprise solutions president pentru ADP. În prezent, 65 de oameni furnizează deja suport în şapte limbi străine pentru clienţi din Europa, iar peste trei ani ADP România va ajunge să numere 500 de salariaţi şi să deservească firme din 30 de ţări în 14 limbi străine (şi în afara Europei).
„Am făcut o analiză foarte amănunţită în zona europeană pentru a deschide acest centru şi am ales România nu doar pentru bazinul mare de candidaţi tineri care ies de pe băncile facultăţilor, ci şi pentru competenţele lor interdisciplinare şi de limbă străină. Ne-a impresionat numărul de limbi străine pe care românii le vorbesc, de la engleză la franceză, italiană sau chiar la portugheză. Nu în ultimul rând, România este poziţionată bine pe harta europeană”, a spus Mark Benjamin.
El susţine că procesul de deschidere a centrului de suport din România a fost “lin şi chiar rapid”, prin comparaţie cu cel derulat în alte ţări, şi că procedura cea mai lungă a fost cea de alegere a clădirii în care vor lucra angajaţii ADP şi obţinerea tututor avizelor de funcţionare. Pentru a deschide cât mai repede biroul din Bucureşti, reprezentanţii ADP au colaborat cu cabinetul primului- ministru, dar şi cu ambasada SUA în România.
Benjamin nu a dorit să precizeze care au fost celelalte ţări care au „luptat” cu România pentru a obţine investiţia ADP, pe motiv că gigantul american continuă să se uite la alte zone pentru extindere. Totuşi, el susţine că salariile din România, printre cele mai mici din Uniunea Europeană, nu au fost criteriul care a decis deschiderea centrului de suport la Bucureşti. În România, salariul mediu net este puţin sub 400 de euro pe lună, mai mare doar ca în Bulgaria şi la o diferenţă semnificativă de pieţe precum Polonia (circa 700 de euro), Italia (1.900 de euro) sau Marea Britanie (2.600 de euro).
