♦ Deficitul redus de energie pe care îl are România în comparaţie cu celelalte state europene o pune într-o poziţie unică: dacă va avea forţa să îşi pună în valoare cele mai importante proiecte de producere, România îşi va acoperi necesarul intern ♦ Apoi, mixul unic şi excedentul de producţie îi vor asigura un preţ mai mic, ce nu se consumă intern putând lua calea Vestului, cu probleme mult mai mari în acoperirea deficitului ♦ Mai departe, scăderea preţului la energie poate antrena multe investiţii pe orizontală în economie, iar statul trebuie să îşi asume rolul de dirijor al pieţei de energie, au spus unii dintre cei mai puternici antreprenori din domeniul energetic local în ultima zi a ZF Power Summit 2023.
Cel mai important eveniment ZF dedicat în totalitate sectorului energetic, ZF Power Summit, s-a desfăşurat în perioada 21-23 februarie, în Bucureşti, adunând la masa dezbaterilor circa 60 de speakeri interni şi internaţionali, autorităţi, CEO, antreprenori, fonduri de investiţii, bănci, consultanţi sau avocaţi. Conferinţa a fost realizată în parteneriat cu ENGIE România, Ijdelea & Asociaţii, Electrica, MOL, Raiffeisen Bank, Vodafone, Hidroelectrica, Bondoc & Asociaţii, E.ON, Filip & Company, NNDKP, OMV Petrom, Premier Energy, SAS, STOICA şi Asociaţii, CRE, CEZ România, Photon Energy, Transelectrica, Nova Power & Gas, REI Group, Fondul Proprietatea, Marsh, MET Romania Energy, Schneider, Eurowind Energy, Parapet, NRGI.AI, Evergent, Coface, Tinmar Energy, ProCredit Bank, Alive Capital, Huawei, Romgaz, OX2, Horvath & Partners, Swift Energy şi Autonom.
Ultima zi a conferinţei a adus şi una dintre cele mai interesante concluzii ale celor trei zile de dezbateri.
„În viitor, cred că România va avea o situaţie mai bună decât alte ţări europene privind costul energiei. Nici măcar anul trecut, cu toată volatilitatea, România nu a avut cea mai scumpă energie din UE. Dacă ne uităm pe costurile la energie, chiar dacă au fost mai mari, putem să vedem că ne-am clasat pe locul 4 sau 5 ca energie ieftină în UE. Având rezervele naturale, posibilitatea de a ne interconecta, vântul din regiunea Mării Negre, cred că România va avea în următorii 4-5 ani probabil unul dintre cele mai mici preţuri la energie şi gaz din Europa, un element major în luarea oricărei decizii de investiţii“, a spusTeofil Mureşan, antreprenorul care deţine Electrogrup Infrastructure (E-INFRA).
Omul de afaceri clujean a fost de altfel foarte clar privind direcţiile de investiţii pe care trebuie să se concentreze România de acum încolo: gazul din Marea Neagră, energia verde, inclusiv cea eoliană offshore, proiectul reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă şi dezvoltarea infrastructurii care să permită preluarea acestor noi cantităţi şi exportul lor pe pieţele vestice, acolo unde deficitul de energie va persista.
„România clar va face în următorii 3-4 ani cel puţin 5.000 MW de energie verde. Va fi suficientă cerere pe piaţă, iar energia trebuie să plece din estul ţării spre vestul continentului“, a spus Gheorghe Manole, fondatorul Eximprod. Grupul Eximprod are peste 400 de angajaţi, cu companii dedicate pentru producţia de echipamente electrice, servicii de automatizări şi reţele inteligente (SCADA), software, proiecte la cheie, proiectare electrică şi dezvoltare de parcuri eoliene şi solare. De asemenea, Eximprod este unul dintre cei mai puternici dezvoltatori de proiecte regenerabile din noul val.
„România este un caz cu totul excepţional. Are toate sursele de producere a energiei. Mi-e greu să număr alte 2-3 ţări care au la fel. Cu toate descoperirile, cu tot hidrogenul, Europa va fi însă în continuare pe deficit de energie. Îşi va căuta în continuare alte surse, iar noi suntem aici“, a mai spus Manole.
Mai departe, următoarea dezvoltare industrială, pornind chiar de la tranziţia energetică, este un salt dificil, dar nu imposibil.
„Cred că vremea creşterii economice uşoare, fără să fie bazată pe strategii, fără să aibă în spate o preocupare inteligentă, a trecut. România are un potenţial de creştere pentru a deveni o forţă industrială în primul eşalon al UE din punctul de vedere al creşterii, iar pentru asta are nevoie de o infrastructură energetică foarte modernă. Ne îndreptăm către o perioadă în care pentru a susţine creşterea avem nevoie să fim inteligenţi“, a spus Corneliu Bodea, CEO Adrem.
Investiţiile pe zona de educaţie, dincolo de cele de infrastructură sunt obligatorii.
„Trebuie să reatragem tinerii către învăţământul tehnic. Cea mai mare lipsă de resursă astăzi a României sunt oamenii cu calificare tehnică. Criza energetică este mică faţă de criza inginerilor, a specialiştilor“, a mai spus Gheorghe Manole. Fondatorul Eximprod a repus pe tapet necesitatea României de a avea o strategie energetică, dar gândită diferit faţă de proiectele anterioare.
„O strategie energetică de ţară se face de la doi ani în sus. Trebuie să vedem care este, în primul rând, strategia de ţară şi apoi, strategia UE. Trebuie să vedem ce industrii îşi dezvoltă România, ce se întâmplă climatic, către ce mergem, care sunt reglementările şi apoi încep să mă gândesc cum trebuie să arate sistemul energetic. Noi gândim pe termen scurt şi suntem mereu în urmă“, a mai spus Manole.
Corneliu Bodea, CEO Adrem
► Piaţa energiei este într-o perioadă de calm, dar un calm temporar din păcate. Cred acest lucru pentru că tocmai s-a introdus un nou mecanism de tranzacţionare, o intervenţie importantă în piaţă, care anulează o mare parte din tot ce înseamnă piaţa liberă. Nu este rău neapărat, dar lichiditatea este astăzi inexistentă şi marii furnizori sunt într-o situaţie delicată pentru că nu au asigurată mare parte din energia necesară pentru consumatori, chiar pentru anul acesta. Lucrurile au un potenţial de a se nelinişti în curând, totul depinzând şi de modul în care statul înţelege să intervină în piaţă.
► Referitor la proiectele foarte multe, zecile de mii de megawaţi, în general energie regenerabilă, care sunt în diverse faze de aprobare, sunt circumspect nu atât la finanţarea lor, care pare să fie cea mai mică problemă, cât mai ales cu consistenţa lor din punctul de vedere al funcţionării pe teremen mediu şi lung. Atâta timp cât noi nu vom investi în digitalizarea infrastructurii energetice, dezvoltarea infrastructurii de transport şi distribuţie, smart grid etc, reţelele nu vor avea capacitatea de a gestiona o proporţie de energie regenerabilă care să depăşească 30-40% din consum. În consecinţă, proiectele ar putea să fie realizate într-un număr mai mare decât capacitatea efectivă de generare de energie pe care o vor avea.
Florin Spătaru, ministrul economiei
► Gazul din Marea Neagră este o oportunitate pentru România, dar trebuie să avem în vedere faptul că gazul este un produs energetic de tranziţie. În continuare este un produs care duce la emisii de CO2, dar pe de altă parte este o materie importantă în domeniul îngrăşămintelor. În acest moment este important ca producţia de gaz să fie asociată şi cu un preţ acceptabil, care să ducă la o competitivitate crescută în sectoarele industriale.
► Anul trecut, cu toate că am avut gaz disponibil, nu au existat întreruperi ale furnizorilor de gaz, în decembrie am înregistrat o scădere a producţiei industriale, tocmai datorită competitivităţii. Cred că acesta este elementul principal de care trebuie ţinem cont. Disponibilitatea resurselor energetice şi modul în care acestea duc la creşterea competitivităţii. De fapt, aceasta este problema principală pe care o avem.
► Industria chimică trebuie revitalizată. Va trebui să identificăm o strategie de dezvoltare pe produsele chimice care duc la creşterea lanţului de valoare. Am propus instrumente financiare care să ducă la stimularea producţiei chimice.
► Am lansat o schemă de ajutor de stat pentru industria prelucrătoare, din care face parte şi industria chimică, şi va trebui să alocăm fonduri suplimentare pentru a stimula investitorii şi antreprenorii în dezvoltarea şi revitalizarea unor platforme chimice care nu mai funcţionează în acest moment.
► Zona portului Constanţa are avantaje competitive, doar că aş extinde aria de aplicabilitate către sud-estul României. Pe lângă zona Constanţei sunt şi judeţele adiacente care pot beneficia. Distanţa de furnizare nu este foarte mare, iar acolo există poli industriali care au nevoie de aceste resurse, cum ar fi zona Brăila-Galaţi. Pe de altă parte avem judeţe adiacente Constanţei, care au pondere preponderent agricolă şi care ar putea să beneficieze de aceste facilităţi. Portul Constanţa trebuie să se devzolte în primul rând din punctul de vedere al infrastructurii, pentru a-şi mări capacitatea de livrare şi de încărcare-descărcare.
Zsuzsa Bereschi, senior project manager, energy & utilities, Horvath & Partners
► Există potenţial în direcţia producţiei de hidrogen, dar practic cererea vine din angajamentele pe care România şi le-a luat în privinţa reducerii amprentei de carbon. La nivel de UE avem REPowerEU şi acest RED II, care va fi RED III, şi care spune că industria va trebui să folosescă combustibil de origine nebiologică în procent de 35-50-70%. Încă se negociază. Hidrogenul va fi baza celei mai mari părţi a acestor combustibili.
► În ceea ce priveşte potenţialul hidrogenului în România, există potenţial pentru producţie. Trebuie să ne gândim la faptul că avem resurse regenerabile. Hidrogen producem şi acum pentru chimie, pentru petrochimie, dar îl producem din combustibili fosili, adică din gaze naturale prin reformarea cu abur a gazului metan, dar producem şi nişte emisii de carbon. Viitorul este să producem hidrogen curat, ceea ce înseamnă hidrogen regenerabil, adică prin electroliza apei să spargem apa în oxigen şi hidrogen, cu un consum destul de mare de energie, dar dacă această energie este regenerabilă, obţinem un hidrogen regenerabil, respectiv un hidrogen cu amprentă mai redusă de carbon.
Ajay Aggarwal, president LIBERTY Steel Group Europa, chairman of the board LIBERTY Galaţi
► Sunt multe fonduri UE peste tot, problema pentru noi nu este câţi bani sunt disponibili, ci să ştim cum să îi accesăm. Procesul este foarte complex, foarte dificil, nu ştiu câţi înţeleg cu adevărat cum să acceseze aceste finanţări. (...) Pentru mine încetineşte procesul şi cred că SUA au făcut o treabă foarte bună cu IRA şi ar fi foarte important să avem ceva similar în UE, nu doar pentru noi, ci pentru Europa şi pentru industria de peste tot.
► Scopul nostru este să ajungem la neutralitatea emisiilor de carbon până în 2030. Sunt multiple provocări astăzi, una este energia, unde avem nevoie de 4-5 ori mai multă energie decât folosim astăzi. Vom avea nevoie de infrastructură energetică, avem nevoie de materii prime, trebuie să ne uităm la modul în care putem folosi şi resturile ca materii prime, nu ca produs exportat, trebuie să îmbunătăţim şi logistica la nivel general. Este mult de muncă până acolo.
Sorin Elisei, leader of energy and sustainability practices, Deloitte Romania
► Din tot acest plan industrial verde şi din ce se desfăşoară la Bruxelles săptămânile acestea ar trebui să înţelegem că trebuie să regândim sistemul de ajutoare de stat. El nu e nici complex, nici greoi, are o desfăşurare care blochează anumite proiecte ale investitorilor pentru că nu te poţi apuca să cheltui banii până când nu ai semnat contractul de finanţare. Şi ăsta e un lucru care durează un an, un an şi jumătate. Este o preocupare legată de cât de repede ajung banii din ajutoarele de stat în economia reală.
► În momentul în care statele mari înţeleg că trebuie să se ducă la cei mai mari jucători şi să le dea ajutoare individuale în mod direct, eu spun că este un semnal. Ar trebui să simplificăm procedurile, bineînţeles că trebuie să existe şi nişte chei de verificare, în care banii ajung la marii producători. Altfel, o să avem un paradox în 2025-2026, când vom avea o mare producţie de energie regenerabilă pe care eventual o vom valorifica la export.
Karoly Borbaly, membru în consiliul de administraţie al Hidroelectrica
► Prima fereastră (n.r: pentru listare) este la începutul lunii mai, a doua este undeva la mijlocul sau în a doua parte a lunii iunie. Sunt câteva aspecte tehnice care nu depind de noi. Noi am terminat prima rundă de întâlnire cu investitorii. Acum, echipa de consultanţi lucrează pentru pregătirea draftului de prospect, care va fi depus la reglementator în a doua parte a lunii aprilie, sunt câteva aspecte tehnice şi este importantă şi situaţia de pe pieţe. (...) Trebuie să corespundem şi legislaţiei americane, care spune că ai voie să faci listare până la 135 de zile după aprobarea rezultatelor financiare pe 2022. Dacă ne încadrăm, facem în prima parte a lunii mai, dacă nu, imediat după ce apar cifrele pe primul trimestru. Dar ambele scenarii sunt extrem de realizabile.
► Acum s-a luat hotărârea de a merge doar cu vânzarea participaţiilor Fondului Proprietatea, dar eu sunt convins că în etapa a doua ar fi bine ca şi statul să mai vândă din participaţie. Este un proces normal, nu se întâmplă nimic, are 80%, dar şi dacă ar avea 65-70% ar putea să controleze compania foarte bine. O deschidere pe bursă ajută foarte mult compania şi cred că este un pas pe care îl aşteptăm de mult.
Bogdan Nichişoiu, manager of financial analysis & rating, COFACE Romania
► Ceea ce am trăit în ultimul an poate fi comparat cu o simfonie a destinului pentru întregul spaţiu european şi, evident, şi cel din România. Da, este foarte probabil să avem în următorii ani efecte pozitive ale acestor investiţii pe care le vedem sau sunt planificate pe partea de producţie, dar trebuie să fim foarte atenţi la toţi jucătorii implicaţi. Pentru ca aceştia să nu cânte într-o gamă falsă este nevoie de un dirijor care să aibă imaginea întregului, care să ştie care sunt verigile slabe în momentul de faţă şi care este direcţia către care trebuie să ne îndreptăm.
► Noi am avut o tentaţie în 2022, şi cred că aceasta există în continuare, de a gândi totul pe termen scurt, de a gândi tactic şi nu strategic. De a nu vedea ceea ce la nivelul spaţiului corporativ ne poate lovi în următorii 5-7 ani.
Teofil Mureşan, antreprenorul care deţine Electrogrup Infrastructure (E-INFRA)
► Ne întrebăm ce se va întâmpla peste câţiva ani dacă oferta de energie electrică după boomul de investiţii va fi mai mare decât consumul. Corelat cu taxe mari pe poluare şi cu servicii de echilibrare foarte scumpe. Care va fi impactul în preţul energiei? Peste aceste lucruri vom avea exploatarea de gaze din Marea Neagră şi atunci, sigur, partea de bandă trebuie asigurată, şi aici vorbim de centralele puternice, nucleare, cele care sunt încă pe gaz, hidrocentralele şi partea de regenerabil, care este nepredictibilă tot timpul. Probabil că vom avea preţuri foarte jos în golurile de consum şi mai scumpe sau foarte scumpe în vârfuri. În consecinţă, şi noi cei din zona de construcţii, cât şi de investiţii, dar şi consumatorii, cu toţii ar trebui să analizăm acest scenariu. Poate că o variantă interesantă de studiat este cea de storage la consumatorii de peste 1.000 de MW pe lună.
► În viitor, cred că România va avea o situaţie mai bună decât alte ţări europene privind costul energiei. Nici măcar anul trecut, cu toată volatilitatea, România nu a avut cea mai scumpă energie din UE. Dacă ne uităm pe costurile la energie, chiar dacă au fost mai mari, putem să vedem că ne-am clasat pe locul 4 sau 5 ca energie ieftină în UE. Având rezervele naturale, posibilitatea de a ne interconecta, vântul din regiunea Mării Negre, cred că România va avea în următorii 4-5 ani probabil unul dintre cele mai mici preţuri la energie şi gaz din Europa, un element major în luarea oricărei decizii de investiţii.
Mihai Stănescu, managing associate, STOICA & Asociaţii
► E o realitate că tranziţia energetică de-a lungul timpului a scos din joc anumiţi actori din industria grea din Europa. Mesajul pe care noi vrem să-l transmitem ca avocaţi este acela că trebuie să avem grijă de industria pe care o mai avem în România.
► Dacă vom lăsa povara tranziţiei energetice, care presupune costuri şi sacrificii, pe umerii industriei grele, dată fiind şi situaţia volatilă a preţurilor resurselor energetice din prezent, această oportunitate de eficientizare ar putea să vireze destul de abrupt către un posibil declin.
Pavel Stan, director of innovation and business development, Simtel Team
► Departamentul american pentru Energie spune că 40% din consumul energetic este format din forme de irosire care ar putea fi evitate. Mare parte din energia cheltuită la momentul acesta la nivel mondial înseamnă pierderi şi ineficienţe pe consum. Şi sunt soluţii care adresează această provocare. Una din soluţiile pe care le-am găsit noi este o platformă de virtual power plant.
► Este o diferenţă fantastică între cum tratează Vestul o criză internă şi cum o tratăm noi, unde ei pornesc un dialog cu autorităţile competente, noi pornim un conflict cu autorităţile competente şi cred că primul pas e să pornim prin colaborare spre progres.
Sebastian Staicu, head of sustainable financing, BCR
► Este clar că mergem în direcţia de energii regenerabile şi că trebuie să integrăm aceste capacităţi în sistemul energetic naţional. Dorim să ne concentrăm în continuare pe finanţarea acestor capacităţi la orice nivel atât pentru injecţii în reţea, cât şi pentru industrie şi autoconsum, dar şi pentru consumatori persoane fizice.
► Pe ceea ce înseamnă industrie ne uităm pe eficienţă energetică şi aici aşteptăm să vedem proiecte mai puternic integrate, adică să aibă un management energetic complet - practic, să aibă propria capacitate energetică şi capacitatea de a-şi ajusta consumul pentru echilibrarea sistemului energetic naţional.
Andrei Covatariu, energy & climate policy expert
► Sunt destul de pesimist cu privire la proiectele de hidrogen. Să ne apropiem de targeturile de neutralitate climatică la nivelul anului 2050 înseamnă să folosim hidrogen în industrie şi în transport. Pe termen scurt însă, orizontul 2030 cred că pune în faţa Europei nişte provocări mai mari ce trebuie adresate cu prioritate.
► Hidrogenul nu este nici pe departe ieftin. Energia electrică îşi are utilitatea în sectoarele pe care încercăm să le electrificăm, iar hidrogenul îşi găseşte corespondent în industrie şi transport, acolo unde electrificarea presupune costuri mai mari şi dificultăţi tehnice sau de altă natură.
Gheorghe Manole, fondator Eximprod
► În mod cert ne îndreptăm către hidrogen şi nu numai în Doborgea, se poate şi la Satu Mare, şi la Timişoara. Astăzi, costul nu este unul mic pentru că tehnologia nu este suficient de avansată.
► Avem primele proiecte hibrid verzi - vânt, soare şi stocare. Însă, nu am scris proiecte pentru hidrogen pentru că nu am putut să închidem cercul, nici reglementările din România nu sunt foarte clare şi inclusiv sfaturile de la Comisia Europeană au fost să mai aşteptăm 1-2 ani pentru a se clarifica totul şi a se finanţa corect.
Andreea Mitiriţă, partner, PwC Romania, energy utilities & resources industry leader
► România are acest beneficiu al mixului perfect de resurse. Cred că strategia, în afară de partea tehnică, trebuie să fie extrem de coerentă, să lege între ele toate aceste resurse, să fie folosite într-o cronologie care să ne permită tranziţia către energia verde cât mai bine.
► Nu vom putea fi verzi 100% mâine. Pentru România, gazul este o resursă de tranziţie şi ne va ajuta să ajungem acolo.
