Companiile romanesti au descoperit ca fondurile europene de preaderare reprezinta o sursa alternativa de finantare atat pentru dezvoltarea afacerilor cat si pentru adaptarea la standarde care vor devenii obligatorii in urmatorii ani. In prezent, prin cele trei fonduri de preaderare, Phare, Ispa si Sapard, Romania primeste aproximativ 800 de milioane de euro anual, urmand ca, in 2006, suma sa ajunga la 1 miliard de euro pe an. Fondurile pe care le va primi Romania dupa aderare se vor numi fonduri structurale, vor inlocui actualele instrumente financiare de preaderare si vor fi alocate in principal pentru agricultura, dezvoltare rurala si pentru politici regionale.
Pentru a pregati aderarea tarilor candidate la Uniunea Europeana, aceasta le pune la dispozitie fonduri de sute de milioane de euro anual, prin intermediul celor trei instrumente financiare de preaderare Phare, Ispa si Sapard. Desi sumele sunt in mare parte nerambursabile, multe companii au evitat multa vreme constituirea unui dosar pentru obtinerea unei finantari, datorita procedurilor complicate si a termenelor stricte impuse de UE. In ultimii ani, insa, experienta dobandita in management-ul de proiect, precum si existenta reala a nevoii de finantare, a determinat tot mai multe companii romanesti sa apeleze la aceasta sursa "alternativa" de consolidare si dezvoltare a afacerii lor.
Eu sunt mic... T(UE) fa-ma mare
"Doua conditii sunt esentiale pentru reusita unui proiect: experienta si know-how-ul unui consultant specializat in management de proiect si evaluarea obiectiva a costurilor inainte de depunerea dosarului. De multe ori, pot aparea cheltuieli neprevazute, generate de intarzieri ale transelor de bani de la UE, iar aplicantul trebuie sa fie pregatit sa acopere costurile de derulare pana la sosirea acestora", este de parere Gabriel Ciupe, administrator Markop Sondexim din Simeria si manager de proiect.
Compania Markop Sondexim din Simeria a beneficiat in cadrul Programului Phare 2001 (Asistenta pentru IMM-uri) de asistenta financiara din partea UE in valoare de 50.000 de euro. "Contributia noastra a fost de 36.000 de euro, iar proiectul a vizat crearea unui atelier de tricotaje. Dat fiind ca utilajele necesare unui astfel de demers sunt destul de scumpe, am apelat la solutia unei finantari externe, care sa asigure macar strictul necesar demararii productiei", spune Gabriel Ciupe.
Fondurile de preaderare oferite de Uniunea Europeana reprezinta mai mult un "sprijin" financiar pentru tarile carora li se adreseaza. "Avand in vedere ca sumele care pot fi obtinute de catre o firma prin intermediul programelor de finantare nerambursabila nu sunt foarte mari, ele reprezentand mai mult un "supliment" destinat dezvoltarii firmei sau un ajutor destinat infiintarii unei noi firme, se poate spune ca firmele beneficiare contribuie la un plus al dezvoltarii regiunii", explica Miruna Vitcu, sef Departament de Resurse Umane si Comunicare in Cadrul Agentiei de Dezvoltare Regionala Vest.
Cine are nevoie de finantare?
" Trebuie sa existe o nevoie reala pentru investitia finantata, care, odata realizata sa produca plus-valoare intr-un timp relativ scurt. Poiectul trebuie sa aiba un grafic de timp realist si sa se realizeze fara sincope organizatorice pentru a atinge un scop real si bine definit. In cazul Frosys, era necesara modernizarea cladirii achizitionate si crearea unui sediu optim pentru activitatea firmei, precum si achizitionarea de scule si echipamente pentru desfasurarea activitatii de proiectare si de fabricatie", declara Radu Ciorba, director general Frosys. Compania clujeana Frosys ofera atat servicii pentru proiecte industriale, cat si servicii tehnice in domeniul actionarilor electrice, al automatizarilor industriale si al instalatiilor de distributie a energiei electrice.
"Colaborarea cu ADR Nord-Vest a decurs bine, am intocmit documentatia ceruta pentru selectie fara ajutorul unei firme de consultanta, ci doar respectand indicatiile de concurs. Dupa ce am depus documentatia, a urmat o perioada de verificare a acesteia. Dupa semnarea contractului de finantare, ne-am consultat cu expertii ADR pentru derularea fara probleme a proiectului", mai spune Radu Ciorba.
Compania doljeana Elpreco beneficiaza de finantare Phare in cadrul proiectului "Sase Sigma - o sansa de crestere a competitivitatii si vehicul al invatarii continue la toate nivelurile societatii". Proiectul este in derulare pe o perioada de 12 luni, iar valoarea sa totala este de 95.715 de euro, din care 70.000 de euro sunt primiti prin finantare Phare. "Scopul proiectului este cresterea competitivitatii personalului, in sensul alinierii la inalte standarde internationale, prin dezvoltarea atat a capacitatilor manageriale si antreprenoriale, cat si a calificarii si pregatirii intregului personal, intr-un sistem coerent si unitar, pentru a raspunde sporirii concurentei si cerintelor legislative determinate de apropiata aderare a Romaniei la Uniunea Europeana", a declarat Gheorghe Dondera, sef managementul calitatii Elpreco si managerul proiectului "Sase Sigma".
" Este foarte important sa se aloce fonduri proprii sau credite bancare pentru sustinerea derularii proiectului pana la decontarea finantarii intrucat realizarea si verificarea documentatiei aferente platilor, precum si timpul de transfer, presupun un interval de timp de minimum 3 luni, astfel incat proiectul sa nu se blocheze din lipsa lichiditatilor ", este de parere si manager Frosys.
Pe langa situatiile inerente care se creeaza in cadrul unui proiect finantat din fonduri Phare, beneficiarii se confrunta si cu situatii specifice, legate de derularea proiectului in sine. "O problema majora a fost achizitia de software specific - Minitab - care nu indeplineste conditia de origine UE. Minitab este un software statistic, proiectat special sa raspunda la toate cerintele metodologiei Sase Sigma. Problema este in curs de rezolvare prin derogarea de la regula originii, avand in vedere ca producatorul de soft are calitatea de unic furnizor al produsului respectiv", spune Gheorghe Dondera, de la Elpreco.
Datorita implementarii de programe viabile si beneficiind de experienta predecesorilor, interesul potentialilor beneficiari a crescut de la momentul lansarii programelor de finantare si pana in prezent. " Astfel, daca in cadrul programului Phare 1998, au fost depuse 372 de proiecte, dintre care au fost aprobate 27, pentru Phare 2000 - Dezvoltarea Resurselor Umane, din 150 de proiecte depuse, au primit finantare 47 ", declara Miruna Vitcu, sef Departament de Resurse Umane si Comunicare in Cadrul ADR Vest.
Cine castiga?
In principiu, procedura este similara pentru toate cele trei programe. Initial este lansata o oferta care stabileste grupurile-tinta eligibile pentru finantare (IMM-uri, organizatii nonguvernamentale, autoritati locale etc.), precum si o data limita de primire a proiectelor pentru care este solicitata finantarea. Proiectele inaintate sunt evaluate conform unei expertize tehnice si financiare vizand oportunitatea acordarii de finantare. Dupa aceasta etapa, sunt selectate cele mai bune proiecte, care vor beneficia de asistenta financiara din partea Uniunii Europene.
"Pe baza unei grile de evaluare, sunt promovate proiectele care denota capacitate operationala si financiara, experienta in managementul proiectelor, convergenta cu obiectivele programului, metodologie clara de implementare, cu bugete realiste, care demonstreaza sustenabilitate si durabilitate dupa incheierea perioadei de implementare, care propun activitati relevante pentru nevoile de pe piata regionala si care pot proba un raport relist cost/eficacitate", spune Marilena Bogheanu, director ADR SV Oltenia.
Proceduri prea stricte
"Principala problema pe care o ridica obtinerea unei finantari din partea UE este cea legata de procedurile stricte, care cu greu pot fi indeplinite", este de parere Gabriel Ciupe, administrator Markop Sondexim Simeria. "Un alt aspect care nu trebuie neglijat este acela al dosarelor de achizitii. Toata lumea fuge de dosare de achizitii. Un furnizor de fir de tricotaje, de exemplu, care are contracte de zeci si sute de tone de produs, este greu de convins sa incheie un dosar de achizitie pentru o tona de fir", explica el.
Problematica gestionarii fondurilor nerambursabile primite de la UE, definita, in general, in termenii incapacitatii de absorbtie, are cel putin doua coordonate: pe de o parte, fie nu se depun suficiente proiecte pentru a acoperi sumele alocate pentru o regiune anume, iar pe de alta parte, in cazul in care este intrunit numarul de proiecte pentru a acoperi suma alocata, acestea sunt foarte slabe si "pica" in timpul evaluarilor de acordare a finantarii.
"Trebuie mentionat, totusi, faptul ca mecanismele de finantare sunt destul de complicate, procedurile strcite, ceea ce poate crea unele dificultati in implementarea proiectelor pentru unii dintre beneficiari", explica Marilena Bogheanu, director ADR SV Oltenia.
Procedurile pe care le implica solicitarea unei finantari sunt destul de birocratice. Companiile care doresc sa obtina finantare in cadrul unui astfel de program au trei variante: fie apeleaza la o firma de consultanta specializata in managementul acestui tip de proiecte, fie desemneaza un reprezentant din cadrul firmei care se va ocupa de proiect pe parcursul derularii acestuia, fie urmeaza instructiunile Agentiei Regionale care lanseaza proiectul, fara un ajutor "specializat". In cazul in care nu se apeleaza la serviciile unei firme de consultanta, "persoana desemnata din interiorul firmei pentru a manageria proiectul trebuie sa aiba cunostinte economice si de management de proiect si sa se ocupe exclusiv de coordonarea acestuia", este de parere Radu Ciorba, director general Frosys.
Trei instrumente financiare de preaderare...
Incepand cu 1999, Uniunea Europeana a pus la dispozitia Romaniei trei instrumente de asistenta financiara "de preaderare": Phare, Ispa si Sapard. "Programul Phare, impreuna cu Ispa (Instrument pentru Politici Structurale de Pre-aderare) si Sapard (Programul Special pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala) reprezinta instrumentele UE prin care se asigura asistenta de pre-aderare. Asistenta este programata sa raspunda nevoilor de reforma ale Romaniei, in vederea indeplinirii criteriilor de aderare la Uniunea Europeana", se arata in tratatul de aderarare semnat de Romania pe 25 aprilie 2005.
Fondurile Phare sunt destinate armonizarii situatiei tarilor candidate cu cerintele Uniunii Europene. Programul Ispa reprezinta pentru Romania un sprijin financiar in vederea reabilitarii si modernizarii infrastructurilor de mediu si transport dar, totodata, un instrument de indeplinire a criteriilor de aderare si de dezvoltare a unor politici convergente si coerente cu politicile comunitare in cele doua domenii, ca etapa preliminara a integrarii. Programul Sapard a fost lansat in iunie 1999, fiind destinat finantarii investitiilor din domeniul agriculturii si dezvoltarii rurale. Majoritatea fondurilor acordate prin aceste programe de finantare au caracter nerambursabil.
... si opt Agentii de Dezvoltare Regionala
Agentiile de Dezvoltare Regionale (ADR-uri), in numar de opt, distribuite pe teritorial astfel incat sa ocupe intreaga suprafata a tarii, sunt organizatii nonguvernamentale, non-profit si de utilitate publica, care se ocupa de gestionarea fondurilor alocate Romaniei in etapa de pre-aderare, mai exact, de diverse componente ale programului Phare. Agentiile pentru Dezvoltare Regionala au fost create in 1999, in baza legii 151/1998.
Fata de momentul de start al activitatii de gestionare a fondurilor europene de tip Phare - Coeziune Economica si Sociala, sistemele functionale puse de catre ADR-uri la dispozitia beneficiarilor de finantari par sa fie mai bine organizate. "In acest context, nu au fost inregistrate in cadrul ADR Vest probleme de blocaj ale fondurilor sau necheltuirea sumelor alocate Regiunii Vest", declara Miruna Vitcu de la ADR Vest.
"De-a lungul anilor, se poate spune ca interesul privind accesarea acestor instrumente financiare a crescut progresiv, inregistrandu-se o participare din ce in ce mai numeroasa a potentialilor beneficiari la licitatiile de proiecte. Alt aspect care merita a fi mentionat este gradul ridicat de absobtie a fondurilor alocate", spune si Marilena Bogheanu, director ADR SV Oltenia.
Incepand cu anul 2005, Agentiile pentru Dezvoltare Regionala nu mai gestioneaza programe adresate firmelor, in contextul in care, incepand cu 2007, va incepe finantarea prin intermediul Fondurilor Structurale. Astfel, sistemele de gestiune a fondurilor incep a fi orientate catre Fondurile Structurale, si, in acest context, fondurile pentru IMM-uri urmeaza a se derula prin ANIMMC (Agentia Nationala pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii).
Criterii de evaluare:
* Relevanta proiectului fata de obiectivele programului, ale nevoilor specifice regiunii vizate, ale grupurilor-tinta
* Coerenta activitatilor propuse
* Claritatea si posibilitatea de realizare a planului de afaceri
* Claritatea si detaliereea bugetului propus
* Experienta solicitantului
* Gradul de propunere a unor indicatori de vrealizat verificabili
* Numar de locuri de munca nou create
* Durabilitatea proiectului
Plusuri si minusuri
Plusuri
- fondurile sunt nerambursabile;
- reprezinta un suport financiar pentru dezvoltarea companiilor;
- in procesul implementarii proiectului, companiile beneficiaza de consultanta din partea ADR;
- sistemele de implementare ale programelor ajuta firmele castigatoare sa isi organizeze mai eficient functionarea interna;
Minusuri
- sistem birocratic;
- mecanisme complicate;
- conditii si proceduri stricte;
- documentatie foarte vasta;
- formalitati complicate, termenele foarte stricte;
- lipsa de experienta in managementul proiectelor;
Desi lista documentelor solicitate difera de la un proiect la altul, in principiu, solictatntul unui program de finantare trebuie sa depuna urmatoarele documente:
- Ultimul bilant contabil, avizat de Administratia Financiara (original + 4 copii);
- "Certificat constatator" emis de Camera de Comert teritoriala - registrul ROLEG, atestand ca solicitantul nu este falimentar sau subiect al unor procese pentru declararea falimentului, nu are activitatile suspendate si nu are afacerile administrate de tribunal;
- Statul de plata pentru luna premergatoare datei la care incepe contractarea, inregistrat si avizat la Directia Generala Judeteana a Muncii si Protectiei Sociale;
- Atestat fiscal emis de Directia Generala Judeteana a Finantelor Publice si Controlului Financiar de Stat, Ministerul de Finante, privind plata impozitelor si taxelor;
- autorizatia de constructie, dupa caz, emisa de Primarie, si/sau certificatul de urbanism si/sau " avizul de principiu " valabile pana la finalizarea implementarii proiectului. (+ 4 copii);
- declaratia de parteneriat actualizata, semnata cu fiecare dintre partenerii mentionati in Cererea de Finantare initiala.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
