Un bihorean emigrat in Austria s-a hotarat sa deschida anul viitor la Oradea prima fabrica din Transilvania alimentata cu energie eoliana, investitia totala depasind 4 milioane de euro. Generatoarele eoliene mai sunt utilizate in Romania de o pensiune din Pasul Tihuta, pentru propriul consum, si pe platforma industriala din Ploiesti, unde un mecanism importat din Danemarca livreaza 660 KW in sistemul energetic national.
Imaginea orasului Oradea se va schimba radical incepand de anul viitor. Terenul aflat la iesirea spre Arad isi transforma imaginea, devenind un peisaj cu "aspect" olandez. Dincolo de faptul ca terenul urmeaza sa faca parte dintr-o portiune ce evolueaza imobiliar, aparand o multime de constructii, de la case de locuit si magazine pana la depozite, hale de productie si cladiri de birouri printre ele un edificiu va atrage toate privirile: un turn de aproape 100 de metri, in varful caruia va trona o elice cu trei pale uriase. Scopul ei - sa faca lumina!
Fugar milionar
Atras de mirajul Occidentului, Perecsenyi Istvan a fugit din Romania inainte de 1989. Oradeanul era sigur ca o va duce mai bine decat in cenusia "societate socialista multilateral dezvoltata", la a carei temelie stateau faina pe cartela si salamul cu soia. Nu-si inchipuia, totusi, ca va ajunge ditamai milionarul. Avea putin peste 25 de ani cand s-a stabilit in Austria si a inceput de la zero o alta viata. Muncind pe branci, manat de ambitie si ajutat de noroc, a devenit propriul sau patron in mai putin de zece ani, iar succesul firmei specializate pe productia de mezeluri l-a facut "premiant" chiar in tara leberwurst-ilor. Dupa caderea Cortinei de Fier, in Ungaria a cunoscut-o pe Ildiko, femeia care i-a devenit nu numai tovaras de viata, ci si asociat la noua fabrica de prelucrare a carnii construita in tara vecina.
Din pamant, din aer curat
De la intreprinderea din Ungaria si pana la cea din Oradea nu a mai fost decat un pas. Perecsenyi s-a intors acasa pentru a reintra in stapanirea pamantului pe care familia lui il avea inainte de nationalizare. Desi cele doua hectare din vecinatatea campusului baptist Emanuel nu valoreaza foarte mult in comparatie cu averea acumulata in strainatate, terenul se potrivea planurilor sale investitionale.
Conceputa de Mihai Sobieschi, de la cabinetul de arhitectura Atrium, cladirea a carei constructie va incepe la primavara va fi un intreg complex. Atat dupa volumetrie, cat si dupa functionalitati. In subteran, vor fi doua nivele, dintre care unul pentru parcare, iar celalalt pentru serviciile proprii de intretinere. Alte trei nivele se vor ridica la suprafata, urmand sa adaposteasca fabrica, depozitul frigorific si magazinul de desfacere, precum si birourile de unde va fi coordonata firma pe care Istvan intentioneaza s-o extinda si in alte zone ale tarii.
Din imparatia mezelurilor...
Pana sa recapete pamantul familiei, a durat cativa ani. Barbatul era insa hotarat sa nu se lase descurajat de noua birocratie din tara natala. Paradoxal, tocmai taraganarea procesului de retrocedare i-a dat ideea sa-si asigure autonom necesarul de electricitate. Nevoit sa iasa pe teren de mai multe ori pentru masuratori, Istvan a simtit ca, iarna-vara, de fiecare data "il trage... curentul".
Prin urmare, a adus din Austria specialisti ca sa masoare forta vantului si sa-i spuna daca poate adopta modelul generatoarelor eoliene din vestul Europei. "Diagnosticul"? Viteza medie a curentilor de aer este de 11,5 metri/secunda, cu 7 m/s peste limita minima necesara, asa ca Istvan a decis sa puna vantul la treaba. Chiar daca a avut nevoie de avize peste avize, cel mai important fiind de la Autoritatea Aeronautica. Si de data asta l-a ajutat norocul, deoarece turnul nu pericliteaza circulatia aeriana, urmand sa fie construit in afara zonei de siguranta aeroportuara. Plus ca va fi semnalizat cu lumini vizibile de la mare distanta.
Co(moara) Hi-Tech
Producatorul generatorului eolian ales de Istvan este firma Bayern Windkrafanlage Lasing, din Munchen, Germania. Caracteristicile ansamblului sunt impresionante: inaltimea turnului este de 75 de metri, adancimea fundatiei - 13 metri, diametrul la baza al turnului - 3,85 metri, diametrul celor trei pale - 50 de metri (lungimea unei pale - 25 metri), greutatea turnului - 87 tone, greutatea generatorului - 28 tone, greutatea rotorului din varf - 15 tone. La un pret de 700.000 de euro, generatorul va avea o putere de 500 KW, suficienta pentru alimentarea a cel putin 200 de locuinte, dotate cu intreaga aparatura.
Deoarece fabrica de mezeluri nu va consuma decat cel mult doua treimi din electricitatea produsa, Istvan negociaza cu Electrica pentru ca aceasta sa preia surplusul, un mare avantaj fiind vecinatatea fata de statia de transformare de pe Calea Ciheiului. In goana dupa surse alternative de energie, el si-a rezolvat o parte din problema. Vorba romanului: a simtit dincotro bate vantul...
Pofta-n cui
Planul de investitii al lui Perecsenyi Istvan valoreaza peste 4,3 milioane euro. Fabrica propriu-zisa va absorbi 3,5 milioane, alte 700.000 de euro costa generatorul eolian, iar diferenta de 150.000 de euro urmeaza sa fie alocata unui alt proiect inedit care are legatura cu aceste obiective.
In urma construirii soselei de centura, proprietatea familiei Perecsenyi a fost "rupta" in doua. Pe partea dinspre oras e parcela mai mare, de un hectar si jumatate, pe care va fi ridicata fabrica. Cealalta jumatate de hectar se afla pe partea opusa a soselei, pe care va fi amplasat turnul cu generatorul. Se punea, asadar, problema "conectarii" ambelor loturi, iar cum pe sosea nu se pune problema unei treceri pentru pietoni, solutiile clasice erau accesul ocolitor la turn sau construirea unui pasaj subteran. Dupa o deplasare la Chisinau, unde a vazut un pasaj aerian din otel si sticla deasupra unei sosele, in care functioneaza un restaurant (foto), arhitectul Calin Mircea Lungu i-a propus lui Perecsenyi acest model. Investitorul a fost de acord, mai ales ca solutia ar fi adus si ea profit. Deocamdata, comisia de urbanism a municipalitatii a respins proiectul restaurantului suspendat, dar autorii spun ca vor incerca sa aduca noi argumente si dovezi ca acesta nu pune in pericol circulatia masinilor.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
