Datorita Mirunei Budisteanu, Palatul Cotroceni s-a imbogatit temporar cu o serie de picturi translucide, care-i ritmeaza discret holurile si salile. Prezenta lor diafana poarta un dialog interesant cu arhitectura palatului. Suspendate in aer, departe de orice atingere pamanteana, toate aceste lucrari delicate constituie tot atatea invesmantari ale sufletului, arborarea lor aeriana fiind corespunzatoare unei simetrice inradacinari in sine.
Mijloacele folosite sunt modeste, iar jocul cu conturarea imaginii se poarta intr-un teritoriu al aluziei, al artei sugestiei. Putinatatea mijloacelor de expresie si alura evanescenta este insa contrabalansata de densitatea de fond a lucrarilor, carora atingerea cu domeniul sacrului le da o nota grava. Iar explorarea zonelor launtrice ale sinelui da greutate unei picturi intr-adevar "imponderabile", a carei principala caracteristica este transparenta. Marile "voaluri" de velum par a fi facute din aer solidificat si amintesc spatiile rarefiate ale vechilor stampe chinezesti. De la pergament, artista a trecut la un material si mai delicat, velum, a carui transluciditate devine transparenta in lumina. Semnele nervoase se alcatuiesc intr-o caligrafie amintind si ea, prin gratia ei esentializata, de cea orientala. Impresioneaza forta de sugestie a unei picturi reduse la alfabetul fundamental al vibratiei, culorii, luminii.
Jocul cu lumina, irezistibil de cand lumea pentru un artist, este condus cu mult rafinament de catre Miruna Budisteanu. Lucrarile, asezate contre-jour, se pot citi in doua modalitati distincte - exista o lume a luminii si alta a umbrei -, intre care exista nenumarate treceri. Sirurile miscatoare de semne se citesc in mod diferit dupa unghiul adoptat fata de lumina. Randurile vivace isi schimba orientarea si ponderea, iar compozitia se modifica in consecinta. Ele par a incerca sa circumscrie limita la care pictura trece in altceva, o stare de gratie. Fara rama, evitand o linie de demarcatie sever trasata, pictura sa apartine unui orizont larg, parand a se topi in aer. Lucrarile construiesc trasee in spatiu pe care se rasfata caligrafii dezinvolte, delicat-fumurii in cele tinand de zona sacrului, adevarate eruptii cromatice suspendate in lucrarile mai recente, in care semnele palpita in cercuri.
In universul Mirunei Budisteanu se poarta un joc complex, al binoamelor invaluirii si dezvaluirii, al ramanerii la suprafata si al atingerii adancurilor. E un joc al Mayei, purtat in termeni de aparenta si esenta, de transparenta si opacitate, substanta si imaterialitate. Un joc caruia privitorul nu se mai satura sa-i descalceasca itele si nuantele, lasandu-se prins de bunavoie in plasa de iluzii.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
