Implicarea fetelor bisericesti in politica a fost dintotdeauna o problema delicata. De-a lungul timpului, dreptul de a face politica a fost acordat si retras de mai multe ori, pentru ca insasi viata cetatii a cunoscut nuante care faceau posibile aceste continue ajustari. Ideea ca un preot sa fie si membru al unui partid este unanim acceptata astazi drept un nonsens.
Dar ce se intampla atunci cand, din dorinta de a ajuta comunitatea, preotul este si consilier judetean, cand participa si prin alte actiuni decat cele sacerdotale la bunul mers al comunitatii sale? E bine ca el sa ramana in straiele preotesti fara a fi implicat si in alte "comitete si comitii", stiut fiind ca preotii sunt si ei cetateni si au si alte atributii si indatoriri? Daca au obligatia de a vota, au si dreptul de a fi alesi? Nu mai demult decat in urma cu vreo doi ani, li se cerea preotilor in mod imperativ sa aleaga intre cariera politica si cea preoteasca, renuntarea la aceasta din urma in favoarea primeia urmand sa fie pe viata, pentru ca, spunea Sfantul Sinod, clericii nu pot primi asupra lor "dregatorii si indeletniciri lumesti".
Ziarele noastre au incercat prin diverse anchete jurnalistice sa lumineze aceasta problema ori de cate ori a revenit ea in actualitate incarcata cu alte si alte nuante. Pentru aerul sau retro, dar mai ales pentru a retine maniera impecabila jurnalistic in care a fost realizata, va propun lecturarea "in diagonala" a unei anchete pe exact aceasta tema, care a aparut in cotidianul "Curentul" la 14 martie 1937. Un an in care guvernul liberal Tatarascu este total depasit de miscarile legionare: mor legionarii Ion Mota si Vasile Marin pe frontul nationalist din Spania, iar aducerea lor in Bucuresti si funeraliile la care participa sute de mii de oameni - printre care sapte mitropoliti in frunte cu cel al Ardealului, Nicolae Balan - il pun pe ganduri pe rege.
Sub titlul "E bine sau nu sa faca preotii politica?", spune Curentul de atunci: "Pentru buna indrumare a credintei, este oare util ca slujitorul altarului sa se arunce in valtoarea luptelor politice? Intre misiunea sacra a preotului ca indrumator al turmei credinciosilor si lumeasca aspiratiune catre demnitati politice este oare compatibilitate? Acesta este obiectul anchetei ce o intreprindem, nu in cercurile politice conducatoare ci in randurile cetatenilor cari vin in direct contact cu preotii ca servi ai Domnului si ca indrumatori ai credintei".
Si raspund pe rand oameni din diverse categorii sociale: pensionari, preoti, avocati, profesori, studenti, fosti prefecti, ingineri.
Spun ei (pastram grafia epocii): "Intru cat preotul este si cetatean, este chiar obligat de constiinta sa faca politica, stiut fiind ca Statul este un organ de conducere al tarii, iar politica este o arta atat de delicata, care trebue neaparat sa conduca acest organ suprem de ordine si civilizatie. (...) Sa se fereasca insa preotul de politicianismul care falsifica politica, politicianismul fiind o afacere de-nteres egoist si care pe nesimtite arunca individul, institutia si chiar tara in prapastie. Gresesc cei care confunda politicianismul cu politica. Datoria preotului este sa faca politica curata, nu politicianism murdar" (preot paroh).
"Raspunsul trebue sa vina din toate partile hotarat: preotii nu trebue sa faca politica. Un preot care-si paraseste altarul pentru a cobori in valtoarea luptelor politice eu nu-l socotesc preot. (...) E intristator spectacolul pe care ni-l ofera preotii in ziua de astazi. In loc sa se dedice menirii sale de mentor sufletesc, preotul coboara in strada, se substitue agentului electoral si contribue la invrajbirea oamenilor" (student).
"Tara are dusmani atat din interior cat si in afara. Daca preotii sunt scosi din politica, atunci sa se opreasca definitiv pe cuprinsul tarei toate sectele ce sunt in dauna bisericii crestine ortodoxe si chiar a statului roman. Sa se plateasca preotului un salariu demn de slujba ce-o are" (pensionar).
Ancheta se intinde pe mai mult de jumatate din pagina si face parte dintr-o serie. Timp de cateva zile, ziarul amintit a acordat acelasi spatiu pentru aceasta investigatie. Splendoarea jurnalistica nu consta numai in echilibrul cu care au fost selectate raspunsurile, ci si in modalitatea in care a fost facuta practic ancheta. Ea s-a bazat numai pe raspunsurile oamenilor fara functii publice sau politice, lansand intrebarea din titlu si asteptand raspunsurile la redactie. Pentru autenticitate, toate raspunsurile sunt insotite de fotografia celui care raspunde, de numele si de adresa lui exacta.
O circulara a ministerului de interne din josul paginii in aceeasi editie (pe care o reproducem integral) ar fi transat oricum problema, dar ziarul a preferat sa lase oamenii sa vorbeasca liber.
"Activitatea preotilor si noul Cod Penal
Ministerul de Interne a trimis tuturor prefectilor de judet, urmatoarea circulara:
Art. 349 din Codul Penal "Regele Carol al II-lea" prevede: Orice preot, calugar sau predicator al unui cult, care in adunarile credinciosilor sau cu ocazia slujbei sale religioase rosteste o cuvantare prin care ameninta pe credinciosi cu pedepse spirituale daca nu se vor supune, sau care leaga prin juramant, luat individual sau colectiv, pe enoriasi sa urmeze anume credinte politice comite delictul de abuz de putere spirituala si se pedepseste cu inchisoarea corectionala dela 6 luni la 2 ani, cand instigarea nu a fost urmata de efect, iar daca a dat nastere la nesupunere se pedepseste cu inchisoare corectionala de la unu la doi ani.
Cand aceasta nesupunere a condus la o rebeliune, ce ar da loc la aplicarea de pedepse mai aspre, in contra unuia sau mai multora dintre culpabili. Ministrul Cultului se pedepseste cu aceleasi pedepse; iar art. 361 din acelas cod penal prevede: Orice ministru al unui Cult care prin mijloacele aratate in articolele precedente face propaganda pentru a provoca ura unei nationalitati sau confesiuni religioase recunoscute de Stat in contra alteia comite delictul de invrajbire confesionala si se pedepseste cu inchisoarea corectionala de la 6 luni la 2 ani si amenda dela 3.000 la 10.000 lei".
soniacristinastan@yahoo.com
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
