Caligramele lui Ion Lazureanu, asternute aparent neglijent si in graba, cu teama parca de a nu fi surprins de forte coercitive, isi afla originile in decorul zgrafitat pe peretii bisericilor rupestre si al martirioanelor paleocrestine de la Basarabi: cruci, motive antropo si zoomorfe, calareti si corabii formeaza un repertoriu coerent trimitand la iconografia primilor dreptcredinciosi. Traseul negru, gros, viguros, pe albul panzei produce un efect puternic si creeaza premizele motivelor suprematiste din colajele pretioase ale lui Dany Zarnescu. Taieturile cruciforme practicate in masa suprapunerilor de hartie neagra sunt innobilate de cate o geana de aur, ca o aureola. Sculpturile lui Gheorghe Zarnescu sunt coplesitoare in verismul durerii ce o prezinta trupul emaciat al Mantuitorului pe Cruce. Silueta ascetica, din lemn carbonizat, ce se decupeaza pe fondul alb al peretelui are efectul unui strigat ce reverbereaza in timp si spatiu. Arhetipul monumental al crucificarii este sintetizat apoi in piese de mai mici dimensiuni, uneori reduse la un simplu fragment de carbune usor modelat, ca relicvele dintr-o cripta aflata pe calea marilor pelerinaje medievale. Aceste crucificari carbonizate duc cu gandul atat la un cumplit auto da fe, cat si la bisericile martirizate si demolate intr-o vreme nu prea indepartata. Mihai Bejenariu prezinta niste sculpturi compozite care fluctueaza ca forma intre ingeri cazuti, instrumente de tortura si fiinte misterioase aflate la granita dintre regnuri, descinzand din bestiariile medievale si din monstrii lui Hieronymus Bosch. Alte lucrari, purtand crucea traforata in grosimea lemnului se constituie in altare de jertfa si rugaciune. Intre ele se afla lanturi si curmeie folosite la cazne ale caror margini sunt conturate cu rosu pentru a specifica folosinta si nevointa muceniciei. Pe langa cateva nuduri si torsuri academice, in poza, Ionela Lazureanu prezinta si niste figuri in bronz, contorsionate si chinuite. Picturile lui Mihai Chiuaru te poarta in atmosfera iconografiei bizantine si a decorului de fresca - pe care artistul le slujeste de multi ani ca artist monumentalist de mare valoare. In compozitiile sale se reintalnesc, ca intr-un panoptic, figuri desprinse din marea pictura renascentista pe care autorul o tezaurizeaza in muzeul sau imaginar, alaturi de sfinti redati cu toata corectitudinea slovei erminiilor si chipuri de tineri brigadieri cu salopete albastre si casti de protectie, scoborati din realismul socialist. Acest contrast da de gandit si confera vivacitate lucrarilor. Altele sunt excursuri in expresionismul abstract cu scapari in gestualism. Tonurile vibrate, granituite de un duct negru, sunt investite cu mare forta evocatoare prin incarcatura lor spirituala.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
