Aparitiile in presa ale scriitorului Augustin Buzura sunt adeseori insotite de ecouri dintre cele mai diverse.
Interviul care urmeaza este replica sau, daca vreti, continuarea celui aparut, cu putin timp in urma, in "Romania literara". Presedintele Fundatiei Culturale Romane isi spune transant, fara menajamente, parerea despre starea actuala a culturii.
- Cei care au citit interviul din "Romania literara" v-au catalogat drept un dur. Eu v-as numi, mai curand, un revoltat. Dumneavoastra cum va considerati?
- Cred ca responsabil ar fi cuvantul cel mai potrivit, dar nu as exclude nici alte doua: lucid si disperat. Ceea ce se intampla la noi in sfera culturii nu te mai poate lasa indiferent. In plus, vorbesc dupa o lunga si complexa experienta in managementul cultural si, mai ales, dupa ce am studiat cum isi protejeaza cultura alte tari carora nu le este indiferent viitorul. Capitalismul nostru a inceput cam trist: ignorand cu desavarsire cultura, distrugand treptat ceea ce s-a dobandit si conservat cu atata efort sub comunism, dar pastrand monstrii industriali, marii consumatori de bani. Prin urmare, de dragul viitorului, a supravietuirii noastre, ma intereseaza ce se poate face pentru readucerea cat mai urgenta a culturii, stiintei, artei, a tot ceea ce inseamna spirit in albia fireasca. Am ajuns intr-un punct in care tacerea sau indiferenta fata de soarta culturii sunt periculoase si cred ca este obligatia oamenilor de cultura sa-si apere domeniul, sa strige atunci cand dialogul firesc este neglijat sau nu ajunge... Daca taci, nu te observa nimeni. Mai mult: trebuie sa vii cu solutii concrete. Nimeni nu poate cunoaste mai bine decat tine nevoile sau virtutile domeniului pe care-l reprezinti.
- Dumneavoastra ce strigati?
- Niste adevaruri foarte vechi despre relatia dintre cultura, identitate nationala si libertate. Cultura modeleaza sufletul unui popor, ii exprima specificul, il defineste in tot ce are el mai profund. Prin cultura, prin creatia spiritului ne deosebim de altii, existam in timp, avem un nume si un prestigiu. Dar, cu riscul de a supara pe multi, daca in acest moment cultura este ignorata, cea mai mare vina o purtam noi, scriitorii, pentru ca am asteptat "sa ni se dea", nu ne-am aparat, nu am strigat ceea ce trebuia la momentul potrivit. ai asa, kitschul, subcultura, jegul spiritual au ocupat pozitiile din fata...
- In plus, falsele valori au devenit modele.
- Asta este faptul cel mai grav. Imensa majoritate a modelelor care se vantura prin aproape toate mijloacele de presa sunt altele decat cele care ar trebui sa faca educatia acestui popor. Avem mari valori in tara si in lume, nume foarte importante, cu care trebuie sa ne mandrim. Ele trebuie asezate pe locurile ce li se cuvin, daca vrem sa fim luati in serios. Cat despre literatura si slujitorii sai, a sosit momentul ca ei sa faca parte dintr-un proiect mai mare de salvare a culturii, un plan cu bataie lunga, ce trebuie gandit acum. De fapt, trebuie sa cercetam ce au facut alte tari demult si cu foarte mare succes.
- Pe ce ar trebui sa se sprijine un asemenea plan?
- In primul rand pe accesibilitatea culturii, pe accesibilitatea cartii. Subventionarea cartii mi se pare principala obligatie a statului in acest domeniu. Cartea, informatia culturala si stiintifica, teatrul si filmul, de fapt tot ceea ce inseamna produs al spiritului trebuie sa ajunga in cele mai indepartate catune ale Rom=niei. Nici o tara care se respecta nu-si ignora valorile, nu uita locul vital al cartii in viata oamenilor. Or, la noi, cu o viteza incredibila, au disparut sau sunt pe cale de disparitie bibliotecile scolare, bibliotecile satesti sau orasenesti, analfabetismul a atins cote alarmante, in vreme ce subcultura isi sporeste agresivitatea datorita televiziunii, radioului si ziarelor, care se intrec parca in afirmarea nimicului, a unui senzationalism de prost gust, a minimei rezistente. Suntem asadar obligati sa stabilim cat mai repede prioritatile si un proiect de insanatosire culturala de lunga durata. Nu mila pentru scriitori si artisti, nu pomeni umilitoare, ci reala si responsabila grija pentru viitorul tarii, facand in asa fel ca produsele muncii lor sa ajunga la destinatie, in posesia celor pentru care au fost create.
- Un asemenea proiect are sorti de izbanda fara solidaritatea intre oamenii de cultura? Pe de alta parte, mai exista aceasta solidaritate?
- Nu prea. Dar problema se poate pune si in alti termeni. Nu conteaza gruparea din care faci parte sau directia literara pe care te situezi. Sunt cateva lucruri ce trebuie sa-i intereseze pe toti. Or, la noi, se tin lant batalii de orgoliu atat de puerile! Astea sunt lucruri absolut neesentiale. Ceea mi se pare esential este elaborarea unui proiect de subventionare a culturii.
- Riscati sa vi se atraga atentia ca, in momentul de fata, la noi exista lucruri mult mai grave si mai presante decat redresarea culturala.
- Nu exista nimic mai grav si mai important decat salvarea spiritualitatii/ identitatii unui popor. ai nici nu cred ca ar cere atat de mari eforturi. E vorba doar de cateva lucruri. Scriitorii - revin la ei fiindca si eu fac parte din aceasta breasla - nu ar mai avea de infruntat atatea probleme, de indurat atata mizerie si umilinta, daca produsele muncii lor ar ajunge unde trebuie, adica ar fi cumparate la un pret accesibil. Dar la noi nu se gandeste in perspectiva. Exista mentalitatea asta electorala: scriitorii sunt cateva sute, voturile lor nu inseamna nimic astazi pentru reusita in alegeri a vreunui partid. Nici o guvernare nu intelege ca ei inseamna enorm pentru viitorul tarii. Unii sunt mai naivi, altii sunt mai fragili, unii mai agresivi, altii mai excentrici, dar asta nu are nici o importanta, fiindca un scriitor se judeca dupa ceea ce asterne pe hartie. Produsele mintii lui trebuie sa ajunga la oameni la un pret accesibil: aceasta inseamna salvare nationala prin cultura. Este obligatia statutului sa se salveze pe sine. Sa nu ne inchipuim ca nu vom culege ce sadim acum. Daca aceasta continuitate a culturii se va intrerupe, reinnodarea ei candva va cere eforturi infinit mai mari - financiare, morale - si ma tem ca va fi foarte greu in anii ce vin daca acum ne vom incapatana sa ignoram acest capitol.
- Ignorand acest capitol, statul risca sa se transforme intr-o conducta prin care se vor scurge in afara toate valorile nationale? Avem multe varfuri peste hotare.
- Intamplator, ma ocup, printre altele, de diaspora romaneasca. atiu ce valori imense avem in strainatate - si acestea nu sunt putine. atiu ce valori imense parasesc anual tara. Daca nu li se creeaza aici conditii, sunt obligate sa plece. Viata nu este atat de lunga incat sa-ti permiti sa astepti la nesfarsit.
Acest material apare in Ziarul de Duminica, supliment cultural al Ziarului Financiar
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
