In afara acestui premiu situat la categoria „onoare", romanul a primit laurii „France Télevisions", o distinctie decernata de catre un juriu de 25 de telespectatori (pusi sa aleaga, pe categorii literare – roman, eseu etc. – un titlu dintr-o lista scurta de 6). Ca sa simtiti izul profund popular al competitiei, e bine de notat faptul ca anul trecut, pe lista pomenita s-a aflat alaturi de un Prix Medicis (Jean-Marie Blas de Robles) si o autoare deja cunoscuta noua (caci tradusa la Humanitas Fiction), afirmata in zona romanului negru: Fred Vargas.
E limpede, Yasmina Khadra se bucura de cea mai frumoasa recompensa: primirea entuziasta a publicului. Nu degeaba romanul sau din 2008 epuizase deja, la sfarsitul lunii octombrie a anului trecut, un tiraj de 
100.000 de exemplare. Blajinul (dupa aparenta) domn Khadra considera insa ca merita mai mult, iar „mai mult" inseamna stima specialistilor din juriile serioase, de la cel al Academiei franceze la Renaudot sau Goncourt. Or in aceasta zona cu aer tare, rezervata alpinistilor iar nu turistilor montani, Khadra este (zice el) permanent boicotat. Spunand despre sine (ceea ce, desigur, nu miroase a bine), ca este „un autor de Nobel", Khadra, furios nevoie mare, evoca un adevarat complot tesut impotriva lui, din pricina faptului ca a fost militar. „Toate institutiile literare (franceze, n.n.) s-au aliat impotriva mea. Aberatiile astea parizianiste (sic!, n.n.) chiar n-au niciun sens...", tuna el in jurnalul Le Parisien, considerand ca romanul sau Ce que le jour doit a la nuit, descalificat in cursele importante, ar fi meritat din plin un mare premiu.
100.000 de exemplare. Blajinul (dupa aparenta) domn Khadra considera insa ca merita mai mult, iar „mai mult" inseamna stima specialistilor din juriile serioase, de la cel al Academiei franceze la Renaudot sau Goncourt. Or in aceasta zona cu aer tare, rezervata alpinistilor iar nu turistilor montani, Khadra este (zice el) permanent boicotat. Spunand despre sine (ceea ce, desigur, nu miroase a bine), ca este „un autor de Nobel", Khadra, furios nevoie mare, evoca un adevarat complot tesut impotriva lui, din pricina faptului ca a fost militar. „Toate institutiile literare (franceze, n.n.) s-au aliat impotriva mea. Aberatiile astea parizianiste (sic!, n.n.) chiar n-au niciun sens...", tuna el in jurnalul Le Parisien, considerand ca romanul sau Ce que le jour doit a la nuit, descalificat in cursele importante, ar fi meritat din plin un mare premiu.Interogata pentru Le Figaro litteraire, Daniele Sallenave, membra a juriului Femina, rezuma perfect impresia generala: „Ciuda asta manifesta e un soi de omagiu pe care Yasmina Khadra il aduce premiilor literare. Probabil ca domnia sa considera ca aceste premii chiar au valoare si ca pot legitima o opera". „Pe de alta parte, insista doamna Sallenave, niciun autor nu este victima unui complot." Premiile seamana o samanta de nebunie printre autori, o stiu cu totii, si premiantii si refuzatii si aspirantii si codasii. Si, mai ales, nu vand singure cartea. O ajuta, fara indoiala, o promoveaza, desigur, ii pun bentita rosie – evident, dar pot si starni suspiciuni si reactii de adversitate. Poate ca lumina succesului de public al lui Yasmina Khadra chiar datoreaza foarte mult „noptii" de succes oficial a operei sale.
Bibliografie selectiva: 1986, El Kahira, ENAL, Alger; 1988, De l’autre cote de la ville (In cealalta parte a orasului), L’Harmattan, Paris; 1997, Morituri, Baleine, Paris; 1998, L’Automne des chimeres (Toamna himerelor), Baleine, Paris; 1998, Les agneaux du seigneur (Mieii Domnului), Julliard; 2001, L’ecrivain (Scriitorul), Julliard; 2002, L’Imposture des mots (Impostura cuvintelor), Julliard; 2002, Les hirondelles de Kaboul (Randunelele din Kabul), Julliard; 2005, L’Attentat (Atentatul), Julliard; 2006, Les Sirenes de Bagdad (Sirenele din Bagdad), Julliard
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
