Romanul Gut gegen Nordwind (Paul Zsolnay Verlag) asedus până acum circa 800.000 de cititori de limbă germană. Şi-ainceput de curând şi cariera internaţională, iar austriaculDaniel Glattauer, autorul său, surfând pe creasta valului desucces, i-a scris şi continuarea. Este, dacă vreţi, un romanepistolar, insă unul al mileniului III. Cei doi indrăgostiţi (de ofactură cu totul aparte, după cum se va vedea) comunică, seconfesează, işi intersectează pasiunile şi controversele prine-mail. Neobişnuit este faptul că protagoniştii nu secunosc.
Emmi Rothner, o muziciană de 30 ani, trimite un mesaj cătrerevista Like (de la care doreşte să-şi rezilieze abonamentul), dar,dintr-o greşeală de tastare a numelui destinaturului, e-misivaajunge in căsuţa electronică a lui Leo Leike, consilier pe problemede comunicare şi psiholog al limbajului. O minoră, banală eroare deparcurs, care va marca insă inceputul unei corespondenţe asidueintre Emmi (tânără căsătorită şi cu un menaj fericit) şi Leo, caretocmai incearcă să-şi revină dintr-o poveste de dragosteturbulentă. Cei doi hotărăsc să nu se intâlnească niciodată, iaraceastă decizie va constitui rama unei legături neprimejdioase, darpalpitante, care va dura mai mult de un an. "Aici, nu existăm decâtpentru noi doi. Vom rămâne in contact până când unul dintre noi nuva mai avea nimic de spus sau n-o să mai aibă chef să spună ceva.Nu cred că acela voi fi eu. O zi bună de primăvară, aldumneavoastră, Leo." Suntem pe cale să devenim, până şi indragoste, Homo numericus?
Despre cum a evoluat aventura scrierii acestui roman,Glattauer mărturiseşte: "La inceput a fost foarte simplu: era vorbadespre nişte personaje care intră in contact din intâmplare şi carecontinuă să-şi scrie mail-uri. Incep o conversaţie virtuală, iartextul urmăreşte fiecare dintre mail-urile pe care şi le expediază.Voiam să arăt care sunt etapele acestei apropieri şi in ce felpoate progresa increderea in cineva. Avem adesea tendinţa săsubestimăm mail-ul şi să-l reducem la un simplu schimb deinformaţii, la ceva foarte profesional. Ceeea ce mă interesa insăera tocmai transpunerea acestui instrument in sfera intimului.Apare mereu in scris un echilibru intre ceea ce suntem gata săspunem despre noi inşine şi ceea ce incercăm să descoperim desprecelalălalt. La inceput, nu mă gândeam să depăşesc douăzeci, hai,treizeci de pagini. In cele din urmă a ajuns să-mi placă să scriumail-uri la fel de mult ca personajelor mele. Forma a rămas, iarcele câteva pagini de debut s-au transformat intr-un roman." De...348 de pagini.
348 de pagini de dialog dramatic, teatral, in carepersonajele, la inceput timide, reticente, prind să-şi dezvăluiesecretele, să se descopere, dând jos, ca pe nişte succesive foiţede ceapă, toate pornirile convenţionale. Dialogul se aprinde,uneori e gălăgios, verbios, impetuos, furios sau ironic, alteorisec sau superficial, uneori capătă nuanţele pasiunii şi aleseducţiei.
Niciodată insă nu răbufneşte in aceste pagini erotismul ieftinsau pulsiunile sexuale reprimate. Ceea ce face cu atât maispectaculos succesul său, de factură complet nehollywoodiană. Esteo poveste pe care mulţi dintre contemporanii noştri auexperimentat-o frecventând reţelele de socializare de tip Facebooksau Twitter, incercând să inlocuiască relaţia epidermică printr-unasublimată, dând sărutul pe o vorbă de duh, pipăitul pe un duelverbal sau efuziunile de aşternut pe un frumos verb copulativ.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
