...fara curent electric - in majoritatea localitatilor, care nici ele nu sunt prea multe -, cu doar vreo 2 milioane de locuitori, cu un procent coplesitor de iletrati, dar care, de curand, se poate fali cu o romanciera. Prima. E vorba despre o scriitoare in varsta de 54 de ani, Choden Kunzang, care a debutat cu un roman masiv, Cercul karmei.
Primul roman bhutanez al tuturor timpurilor. Un bildungsroman sui generis (bhutanbildungsroman), cu pagini de evocare densa a unei societati inchise, impermeabile, reglate dupa un cronometru ancestral si dupa o religie a simplitatii, rurala in organizare si elementara in spatiul mentalitatilor. O societate pregatindu-se, in vremea din urma, sa sara din satul himalayan (situat undeva intre India si Tibet) direct in satul global si sa treaca de la civilizatia orala la cea a imaginii, eludand stadiul scrisului.
Bhutanul in care evolueaza eroina - Tsomo -, este insa tara de pe vremea copilariei lui Choden, care nu cunostea inca roata (decat in forma morii rituale pentru rugaciuni, a celei pentru faramat grane si, mai ales, a celei simbolice si filosofice care desena destinul locuitorilor). In 1954, sub cel de-al patrulea rege bhutanez, societatea se pregatea sa aboleasca ierarhizarea feudala si sa declare ca toti cetatenii sunt egali. Precum pe alte meleaguri, toti proprietarii de terenuri se vad siliti sa-si cedeze avutul, nu in numele comunismului, ci in acela al unei democratii vagi. "Aceasta rasturnare nu a intampinat rezistenta, spune Choden Kunzang, iar schimbarea s-a operat nedureros. Noi, budistii, credem ca totul este tranzitoriu, si ca ceea ce se intampla este consecinta ineluctabila a actelor noastre anterioare. Roata se invarte si nu are rost sa i te opui." Unii ar numi aceasta atitudine fatalism, ei insisi - bhutanezii budisti prin singura lor constiinta care nu se exprima doar oral, Choden - o numesc optimism sau gandire pozitiva. Tsomo, eroina, isi repeta fara incetare: "Asta-i karma mea". Cand Tsomo este bolnava, ea se gandeste ca pocinogul i s-a intamplat din pricina unei greseli facute intr-o viata anterioara. Cu toate acestea, nu se lasa prada disperarii, ci se straduieste sa afle oportunitati care sa amelioreze situatia. Se duce la un vraci si se ingrijeste. Ramane mereu pozitiva. Cu alte cuvinte, "sunt ceea ce sunt din cauza felului in care am fost, dar cu toate acestea, ma pot schimba". O consecinta, daca vreti, a cultului pe care oamenii Bhutanului il consacra vietii: cred in karma, dar nu au carmangerii, pentru ca nu consuma carne. Nu sacrifica animale, aidoma tibetanilor, si le considera ca facand parte din propria familie. Cam aceasta este filosofia care regleaza intreaga viata a lui Tsomo: fiica a unui magistru intr-ale caligrafiei, ea se simte frustrata ca accesul la cunoastere este rezervat baietilor, asa ca, la un an dupa moartea mamei sale isi paraseste familia si pleaca intr-o nesfarsita peregrinare. Odiseea ei o conduce pana la Timphu (capitala Bhutanului), la Kalipond in India si apoi la Bodh Gaya. In aceasta calatorie solitara, care va dura o viata intreaga, femeia aflata in cautarea intelepciunii promise de invataturile budiste, isi va descoperi forta interioara si isi va implini metamorfoza in spiritul adevarului, trecand prin numeroase si ostenitoare incercari din care iese mereu triumfatoare. Cercul karmei devine de fapt o spirala spirituala, care inainteaza tenace, spre inalt.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
