Asimov se arata uimit la un moment dat ca generatia sa de anticipatori, socotita "varsta de aur a SF-ului american", n-a fost capabila sa prevada iminenta unei probleme majore pentru metropolele gen New York: lipsa locurilor de parcare, in conditiile unei veritabile explozii a productiei de automobile din a doua parte a secolului XX. E adevarat insa ca spiritul inventiv al generatiei respective a avut mai mult noroc in alta directie: in ceea ce se anunta a fi luarea in posesie a spatiului cosmic de catre particulari.
La putina vreme dupa lansarea primului Sputnik, romanele vorbesc despre miliardari americani obsedati de ideea de a construi nave spatiale proprii, cu care sa-si implineasca visul presant al zborului cosmic. Solutia parea atunci pe deplin fantezista, deoarece dificultatile unei asemenea intreprinderi pretindeau de la omenire resurse materiale si eforturi pe care doar entitatile statale mari le-ar fi avut la dispozitie. Ce sa caute particularii intr-o asemenea ecuatie? Cat de credibila putea fi prezenta lor in concurenta cu oficialitatea care isi organiza temeinic structurile specializate si proiectele, sub embleme ca NASA, ori agentia sovietica raspunzatoare de buna functionare a cosmodromului de la Baikonur? Asemenea intrebari sceptice ar fi putut, eventual, sa fie descurajate printr-o simpla extrapolare a realitatii curente. Capitalul privat era deja implicat in constructia de avioane performante. Nimic nu-l putea impiedica, prin urmare, sa ia pe cont propriu si constructia de nave ori navete spatiale, urmata de exploatarea industriala, sau macar turistica, a mediului extraterestru.
Sigur, mai avem pana acolo, dar asistam in acesti ani la debutul turismului cosmic. "Space Adventures, Inc." din Arlington, Virginia, este o agentie care se poate mandri pe buna dreptate cu primele succese. Chiar daca un bilet pentru Statia Spatiala Interplanetara nu e accesibil oricui. Ca orice produs rulat in serie, acesta are insa perspectiva de a deveni, cu timpul, mai putin inspaimantator ca pret. Deocamdata, pretendentii la asemenea distractii excentrice trebuie sa-si usureze conturile de 20 de milioane USD, si chiar mai mult. Ceea ce nu-i un capat de lume pentru cei cu buzunare largi si bine garnisite, miliardari satui sa-si cheltuiasca banii pe "fleacuri" terestre si, in revansa, tentati de o aventura ce mai poate fi inscrisa in Cartea Recordurilor.
Pentru companiile private de navigatie spatiala inca n-a sunat ceasul, dar ne putem astepta ca si acestea sa apara in viitor. Deocamdata, nerabdatorii au acces la serviciile prestatorilor traditionali. Cele sustinute de eforturi guvernamentale americane si rusesti. Cum pretinde economia de piata, e si aici concurenta, iar faptul ca un loc la bordul rachetei Soiuz e mai ieftin decat unul pe naveta americana are, desigur, importanta sa. Ca sa opreasca aceasta masiva scurgere de dolari de pe teritoriul SUA spre stepele din Kazahstan, oficialii de la NASA ar trebui sa gaseasca solutii de reducere a pretului de cost per persoana transportata. Fiindca, asa cum recunoaste Eric Anderson de la "Space Adventures", pretentiile rusilor - 20 sau 25 de milioane de dolari - reprezinta un pret moderat fata de cele ale agentiei spatiale americane.
Primul dintre turistii particulari platitori a fost intreprinzatorul american Dennis Tito. El si-a permis rasfatul unor senzatii de cosmonaut in 2001, la patru decenii dupa ce Iuri Gagarin stabilea performanta primei iesiri in spatiile interplanetare. I-au urmat sud-africanul Mark Shuttleworth, in 2002, si Greg Olsen, tot din Statele Unite, in 2005. Un turist japonez programat pentru anul in curs, Daisuke Enomoto, a cazut la testul medical, ceea ce arata ca economia ruseasca, in ciuda dificultatilor cu care se confrunta, se fereste in chip intelept sa incaseze dolarii clientului cand exista riscul ca acestuia sa i se intoarca din spatiu doar amintirea. In schimb, a aparut si prima turista cosmica, iraniana Anousheh Ansari, naturalizata in SUA, unde si-a facut averea lucrand in domeniul telecomunicatiilor. La cei 40 de ani ai sai, inginera Ansari se simte in deplina forma fizica si disponibilitate intelectuala pentru a participa, alaturi de alti doi cosmonauti, intamplator cu prenume similare (americanul Michael Lopez-Alegria si rusul Mihail Tiurin) la abordarea, cu o capsula Soyuz, a Statiei Spatiale Internationale.
Ceea ce, de altfel, s-a si intamplat intre timp. Sub privirile exaltate ale familiei sale, venita pe cosmodromul din Kazahstan, doamna Ansari a decolat la 18 septembrie, iar capsula Soyuz TMA-9, in care se afla, s-a cuplat la statia aflata pe o orbita circumterestra la o zi dupa ce naveta americana Atlantis parasea locul respectiv, intorcandu-se pe Pamant. Ca pionier al turismului cosmic, actuala pasagera o urmeaza in fond pe britanica Helen Sharman, care a zburat spre statia ruseasca Mir in 1991, aceasta din urma nefiind insa obligata sa-si plateasca din buzunar biletul, ci beneficiind de sansele unei loterii internationale.
Poate mai mult decat in cazul altora, mesajul transmis din cosmos de Anusheh Ansari e foarte direct. Ea vede in propriul gest o cale prin care companiile private pot sprijini extinderea in continuare a explorarilor spatiale. Iar pe de alta parte (aici mesajul ia o sensibila turnura politica), vrea sa dea prin exemplu personal o speranta tinerelor iraniene, indemnandu-le sa nu se lase descurajate de imensele obstacole ridicate de o traditie aspra in calea sperantelor lor firesti.
Pas cu pas, turismul spatial ia amploare. Numerosi pretendenti si-au platit partial sau chiar integral calatoria si asteapta la rand. Intre ei, cantaretul Lance Bass, care vrea sa fie primul pop star ajuns in spatiul cosmic, si supermodelul Cindy Crawford, dispusa sa sacrifice fara regret 20 din cele 30 de milioane de dolari adunati din afacerile proprii. Pe un asemenea fond de optimism in domeniu, unii imagineaza deja calatorii de nunta petrecute in cosmos, eventual pe Luna. Desi tot ei recunosc ca exista pe Pamant locuri unde sa-ti petreci mult mai placut luna de miere decat inghesuit intr-o capsula spatiala, si inca prizonier al stanjenitorului costum de astronaut.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
