Printre produsele de export ale Belgiei, alaturi de ciocolata, de bere (inventata, pare-se, de niste calugari dominicani flamanzi), de branzeturi (mai variate si mai bune decat cele frantuzesti, zic producatorii lor), de suprarealism (cu precadere Magritte si Delvaux), de Jacques Brel si de literatura fantastica, de un urias succes international se bucura benzile desenate de expresie franceza. Pe locurile fruntase - Tintin (autor Herge), Lucky Luke (inventat de Morris si adus pe culmile gloriei de colaborarea cu autorul de scenarii francez Goscinny) si, desigur, last but not schtroumpf, micutii, veselii, chisnovatii Schtroumpfi (al caror nume a fost a tradus in germana, din pricina posibilei coliziuni cu Strumpf - ciorap - prin Schlumpfe, iar in engleza prin Smurfs).
Banda desenata, care istoriseste aventurile unui popor de mici creaturi humanoide de culoare albastra, cu boneta frigiana, a fost nascocita de belgianul Pierre Culliford (cunoscut ca Peyo). Aflat la un pranz amical cu Franquin (un alt mare desenator de BD belgian, in fata caruia Herge se pleca precum in fata unui maestru), Peyo doreste solnita din partea opusa a mesei si, cum numele obiectului nu ii vine pe limba, ii cere convivului "schtroumpf-ul". Teribil de amuzati de gaselnita, cei doi au continuat discutia inlocuind cuvintele uzuale cu vorba "schtroumpf". Simpaticul joc de cafenea a ajuns metoda de comunicare obisnuita a piticilor albastri din banda desenata si a suscitat nu doar emulatie, limbaje paralele asemanatoare limbii pasaresti sau javanezei, ci si destoinice cugetari semiotice, precum, bunaoara, cea a lui Eco, autor care a dedicat simpaticilor gnomi mai multe pagini menite sa ilustreze facultatile spiritului uman in materie de pattern-matching (versiunea franceza a articolului a fost ilustrata cu versurile de deschidere din El Desdichado al lui Nerval: "Je suis le Schtroumpf, le Schtroumpf, l?Inschtroumpfe", adica "Je suis le Tenebreux, - le Veuf, - l?Inconsole").
Teoretic, povestea piticutilor se situeaza in Evul Mediu, dar pataniile lor trimit prin multe detalii la lumea moderna. In ciuda prospetimii si vioiciunii lor, aerului lor de copii ceruleum, ei sunt in varsta de cam 100 de ani, cu exceptia marelui Schtroumpf care are 542 de primaveri. In mod logic (e vorba despre logica schtoumpfa), schtroumpfii au implinit anul acesta 50 de ani de existenta. Editoriala, desigur. Serbarile s-au tinut lant (la festivalul BD de la Angouleme, din luna ianuarie a acestui an, strazile orasului s-au albastrit datorita prezentei a circa 5.000 de schtroumpfi in carne, oase si costume de aparat), piata de jucarii bleu a planetei a cunoscut noi culmi de implinire, un produs recent din gama de calculatoare Mac a luat numele de Schtroumpf, o strada bruxeleza se cheama Rue Schtroumpf (cu paranteza lamuritoare pentru functionarii internationali - Smurfs Street) si cate si mai cate. Dupa cele 16 albume scoase de Peyo, au mai aparut inca zece, realizate cu participarea fiului desenatorului. Anul acesta, volumul omagial Les Schtroumpfs et le livre qui dit tout a inundat piata cu, deocamdata, 260.000 de exemplare. Pana sa ajunga si la noi (asa cum La Delegation Wallonie-Bruxelles a Bucarest a procedat cu seria Tintin), ne vom ostoi dorul de albastru votandu-l pe schtroumpful general al Capitalei.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
