Poetul Muri (a.k.a. Ion Muresan) a scris, cu cativa ani in urma, un poem tulburator despre alcoolicii desueti. Poetul Ioan Es. Pop, la randu-i, a intrat in istorie cu versul "aici viata se bea si moartea se uita". Cred ca poetii astia stiu ei ceva!
Vorba Parazitilor - "Alcoolul este viata si viata e alcool" - ar fi putut reprezenta un moto excelent pentru cartea The Joy of Drinking a Barbarei Holland, autoare recenzata de Robert R. Harris pe www.nytimes.com sub genericul "Impotriva moderatiei!".
Autoarea nu-si refuza felurite excursuri istorice inspre radacinile problemei, citandu-l inclusiv pe Faulkner, cel care considera ca, o data cu fermentarea primelor cereale, a inceput, de fapt, si civilizatia moderna.
In consecinta, bautura a devenit principalul liant social si a garantat formarea primelor comunitati pe baze culturale. Cu vreo zece milenii in urma, oamenii se intovaraseau in scopul recoltarii cerealelor si al punerii lor la fermentat, in ciuda protestelor nevestelor, care, probabil, si-ar fi dorit sa foloseasca macar partial recolta ca materie prima pentru azime sau - mai stii? - pentru pudre.
Ca sa scape de gura consoartelor, barbatii au infiintat primele carciumioare preistorice, pe care le frecventau la adapostul unor alibiuri stravezii gen "Deseara, intarzii un pic, m-au pus astia sa fac ore suplimentare in padure".
Ca sa castige bunavointa zeilor si, mai ales, a castei clericale, betivii de-altadata au introdus bautura in meniul mistic, rezultand primele impartasanii. Cei mai talentati dintre consumatori au tinut sa consemneze bucuria de a bea si in scris, doamna Holland citandu-i, intre altii, pe Byron, John Donne, Hemingway, Scott Fitzgerald, Malcolm Lowry sau Eugene O'Neill.
Dylan Thomas definea alcoolicul drept "cineva care n-ai vrea sa bea la fel de mult ca tine", iar Edgar Allan Poe a murit intr-un sant, cu ocazia unor alegeri la care candidatii impartisera cu larghete bautura electorilor. (Ani de zile, la comemorari, cineva i-a pus pe mormant un trandafir si o sticla de brandy.) De altfel, politica a facut dintotdeauna casa buna cu bautura, indiferent de platformele-program.
Daca recent raposatul Eltin a intrat in istorie drept cel mai galonat betiv rosu, nici americanii nu stau mai rau. Autoarea citeaza ce au consumat, timp de doua zile, in 1787, parintii natiunii americane, cei 55 de participanti la Conventia Constitutionala: 54 de sticle de Madeira, 60 de Claret, 8 de whiskey, 22 de porto, 8 de cidru fortificat, precum si punch-ul din 7 boluri "atat de largi incat ratele ar fi putut inota in ele".
...Asa ca sa vina naibii referendumul ala mai repede, sa bem si noi ceva gratis, ca asa-i obiceiul pamantului, nu?
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
