BULETIN DE STIRI/ Cei cinci mari din Pentagon

16 mar 2010 Autor: Pop Ioan

Romania-Spania via Niram Art
Miercuri, 10 martie 2010, a avut loc la Centrul Cultural al Armatei - Cazino Militar din Madrid lansarea volumului "Pentagono" ("Pentagon"), de Hector Martínez Sanz (foto 1, 2, 3), o viziune spaniolă asupra marilor români Constantin Brancuşi, Mircea Eliade, Eugen Ionesco, Emil M. Cioran şi Tristan Tzara, prima carte publicată de Editura Niram Art. La eveniment au participat peste 300 de persoane. Printre invitaţii de onoare s-au numărat ambasadorul României la Madrid, Maria Ligor şi fostul ministru spaniol al Culturii, Cesar Antonio Molina. Editura Niram Art a fost infiinţată la sfârşitul anului trecut, la Madrid, de artistul plastic Romeo Niram, in cadrul unui proiect amplu, care are drept scop abordarea şi integrarea culturii si artei romanesti in Spania. Editura Niram Art a iniţiat un plan ce include o colecţie de volume despre personalităţi româneşti, semnate de autori spanioli. "Pentagon" este prima carte din această colecţie. In cadrul galei, autorul cărţii, Hector Martínez Sanz a primit Premiul AMICUS ROMANIAE, pentru aportul constant pe care l-a adus promovării culturii şi artei române in Spania. Trofeul AMICUS ROMANIAE a fost creat de artistul plastic român Bogdan Ater, care a realizat, anul trecut, o operă de artă pentru prinţii de Asturias, Don Felipe şi Doña Letizia, moştenitorii coroanei regale a Spaniei. Primul ministru al României, Emil Boc a transmis felicitări Editurii Niram Art şi echipei ICR Madrid pentru evenimentul organizat la Madrid.
Anul Comediei a inceput cu hohote de râs
Veselie şi bună-dispoziţie la ultima premieră a Teatrului Naţional din Cluj-Napoca. S-a râs in hohote, iar aplauzele prelungite din final aveau să marcheze unul dintre succesele actualei stagiuni clujene. Este vorba despre Visul unei nopţi de vară de William Shakespeare, in viziunea regizorală a lui Sorin Militaru. Spectacolul a inaugurat Anul Comediei la Teatrul Naţional din Cluj, an care se anunţă plin de surprize. In lunile ce urmează, vor mai fi montate Revizorul, in regia Monei Chirilă, Ultimul mesaj al cosmonautului adresat femeii pe care a iubit-o intr-o zi in ex-Uniunea Sovietică de David Greig, regizor Radu Afrim, un spectacol de teatru nonverbal, Familia mea, care poartă semnătura belgianului Mark Bogarets şi, nu ultimul rând, Făt Frumos din lacrimă, spectacol pentru copii sub bagheta "magicianului" Marian Râlea. Anul Comediei se va incheia cu o surpriză pregătită de Mihai Măniuţiu: spectacolul one man/one woman show Caragiale for ever, o succesiune de monologuri din opera lui Nenea Iancu, in selecţia regizorului şi directorului artistic al Naţionalului clujean. Revenind la Visul unei nopţi de vară, mai trebuie adăugat că Sorin Militaru, care montează pentru prima dată la Cluj, a pornit de la traducerea lui Şt. O. Iosif şi a realizat un spectacol suculent, plin de inventivitate, aducând in prim-planul său teatrul in teatru al Meşterilor. Intre aceştia, Ovidiu Crişan realizează in rolul Fundulea o creaţie antologică. In alte roluri: Ionuţ Caras, Miriam Cuibus, Ruslan Bârlea, Cătălin Herlo, Adrian Cucu. Muzica originală a lui Vlaicu Golcea, postată şi pe site-ul teatrului, contribuie decisiv, prin rafinament şi expresivitate, la crearea atmosferei magice a comediei shakespeariene. (Radu Constantinescu)
Poker cu Sergiu Nicolaescu din 9 aprilie
Cel mai nou film al lui Sergiu Nicolaescu, Poker (foto 4, 5, 6, 7), va avea premiera pe marile ecrane in 9 aprilie, cand va putea fi vizionat in cinematografele: CinemaPRO, Hollywood Multiplex, Movieplex, Cinema Timis (Timisoara) si la Cinema City (Cotroceni, Cluj, Pitesti si Iasi), fiind distribuit de MediaPro Distribution. Adaptare a celebrei piese de teatru cu acelasi nume a scenaristului Adrian Lustig, filmul Poker iireuneste in rolurile principale pe Horatiu Malaele, Vladimir Găitan, Valentin Teodosiu, Ion Ritiu, Mircea Diaconu, Jean Constantin, Vasile Muraru şi Cătălina Grama (Jojo). Filmul Poker prezintă povestea a patru prieteni ale căror destine se intersectează in copilarie şi care, odată ajunşi la maturitate, intruchipează tipologii reprezentative pentru societatea românească actuală: politicianul veros (Claudiu Viţelaru), mafiotul care işi doreşte, prin orice mijloace, să acceadă in politică (Titel Pangica) sau medicul fără conştiinţă (Horia Vrabete). O producţie MediaPro Pictures.
Shakespeare a fost prins in reţea
In perioada 2-5 martie, la Gdansk a avut loc reuniunea directorilor unor cunoscute Festivaluri Shakespeare din Europa. Cu acest prilej au fost semnate documentele infiinţării Reţelei Europene a Festivalurilor Shakespeare. Membrii fondatori ai acestei importante reţele, care işi propune promovarea unor spectacole shakespeariene la nivel internaţional, prin proiecte europene comune, sunt: Festivalul Internaţional Shakespeare România (director, Emil Boroghină), Teatrul Naţional "Marin Sorescu" (director, Mircea Cornişteanu), Festivalul Shakespeare Gyula, Ungaria (Jozsef Gedeon), Festivalul Shakespeare Gdansk, Polonia (Jerzy Limon), Festivalul Shakespeare Neuss, Germania (Rainer Wirtz) şi Festivalul Shakespare Bath, Anglia (Philip Parr). Primul proiect de acest gen, finanţat in intregime de nou-constituita reţea, va fi un spectacol regizat de Silviu Purcărete in 2012. Acesta va avea premiera internaţională la cea de-a VIII-a ediţie a Festivalului Shakespeare din România, urmând să participe ulterior la toate Festivalurile Shakespeare din Europa. La reuniunea de constituire a fost ales Consiliul de conducere al Reţelei Europene a Festivalurilor Shakespeare: preşedinte, Jerzy Limon, vicepreşedinte, Emil Boroghină, secretar general, Philip Parr.
Reintâlnire cu Giovanni Ruggeri
Jurnalistul Giovanni Ruggeri susţine astăzi, 19 martie, orele 18.00, la Institutul Cultural Român din Budapesta, o prezentare a icoanelor pe sticlă de la Sibiel, un patrimoniu de excepţie colecţionat de părintele Zosim Oancea şi aşezat la Muzeul de Icoane din Sibiel. Jurnalistul italian, indrăgostit de splendida iconografie ortodoxă, a scris o carte tradusă in 4 limbi (română, germană, engleză şi franceză), care va fi prezentată la eveniment. Giovanni Ruggeri, jurnalist italian din Bergamo, unde işi desfăşoară activitatea la cotidianul "L'Eco di Bergamo" de aproape zece ani, a dedicat numeroase vizite şi documentări României şi in special patrimoniului său cultural şi turistic, scriind numeroase reportaje in reviste de specialitate şi ziare italiene.
Caravana Cinematografică merge la Sofia
Filmul Caravana Cinematografică (foto 8),in regia lui Titus Muntean, a fost selectat in competiţia internaţională a celei de-a 14-a ediţii a Festivalului de Film de la Sofia, desfăşurată in perioada 5-25 martie. Pelicula va concura alături de alte 11 producţii internaţionale, printre care se numără Nowhere boy, in regia lui Sam Taylor-Wood, Eastern Plays a lui Kamen Kalevsau One war , regizat de Vera Glagoleva. De asemenea, in perioada 25 martie- 2 aprilie, Caravana cinematografică va fi prezentat la cea de-a 17-a ediţie a Festivalului Internaţional de Film de la Praga - Febio Fest. Caravana Cinematografică este o ecranizare după nuvela cu acelaşi titlu de Ioan Groşan. Acţiunea filmului este plasată in România anilor '60, intr-un sat izolat din Ardeal. Un camion vechi transformat intr-o caravană cinematografică, coordonată de un activist de partid soseşte in sat pentru a proiecta filme ruseşti de propagandă. Deşi iniţial oamenii hotărăsc să ii pună piedici activistului, in cele din urmă ajung la concluzia că cea mai inteligentă mişcare este să colaboreze cu reprezentantul partidului conducător. Mircea Diaconu, Dorian Boguţă şi Iulia Lumânare sunt câţiva dintre actorii care se regăsesc in distribuţia acestei pelicule. Caravana Cinematografică este al doilea film de lungmetraj al regizorului Titus Muntean şi a fost prezentat in premieră mondială in competiţia secţiunii Flash Forward din cadrul Festivalului Internaţional de Film de la Pusan, desfăşurat in perioada 8-16 octombrie 2009. Filmul este o coproducţie româno-germană intre Libra Film (producător Tudor Giurgiu) şi FilmKombinat şi beneficiază de sprijinul Centrului Naţional al Cinematografiei şi HBO. Premiera in România este programată pentru 28 mai 2010.
Cele patru dimensiuni ale feminităţii româneşti
Vinerea trecută, la Libraria Eminescu, a fost lansat volumul "Cele 4 dimensiuni ale feminităţii româneşti", prezentat de Monica Tatoiu, Elisabeta Lipa, Sandra Pralong, Andreea Paul VasssiTudor Octavian. Lucrarea este primul proiect editorial care prezintă intr-o notă personală, confesivă, relaţiile esenţiale din existenţa femeii din România: relaţia cu sine, cu familia, cu profesiunea şi cu divinitatea. Aceste 4 dimensiuni ale spaţiului feminin sunt abordate in scurte eseuri de cele peste 70 de autoare, intr-o carte care radiografiază realitatea românească. Proiectul a fost iniţiat şi coordonat de Monica Tatoiu, iar printre cele mai cunoscute autoare ale eseurilor din carte se numără Elisabeta Lipa, Branduşa Armanca, Ruxandra Cesereanu, Maria Olaru, Irina Mavrodin, Andreea Raducan etc. Proiectul va continua, la finele acestui an urmând să fie fi lansat un al doilea volum al cartii, semnat de alte autoare.
Cursă lungă pentru "Memories of Now"
ICR Viena a iniţiat şi susţinut participarea artiştilor Daniel Dorobanţu (România) şi Michaela Konrad (Austria) la Festivalul "NeXt Comic 2010" din Linz. Proiectul prezentat, "Memories of Now", reprezintă colaborarea dintre artistul multimedia din Timişoara recunoscut internaţional şi graficiana austriacă, ale cărei lucrări in tehnică offset au fost achiziţionate de celebrul muzeu Albertina din Viena. Producătorii şi curatorii de la Ars Electronica, unul din cele mai cunoscute centre de artă electronică din lume, au apreciat in mod cu totul deosebit proiectul multimedia realizat de Daniel Dorobanţu şi Michaela Konrad, considerându-l intr-atât de competitiv in acest domeniu de avangardă, incât l-au plasat in cel cel mai bun spaţiu din Ars Electronica Center (DEEP SPACE, cu o suprafaţă de proiecţie de 288 mp şi 8 proiectoare de inaltă rezoluţie) şi au solicitat ICR Viena dreptul de a-l prezenta pe tot parcursul anului 2010, inclusiv in cadrul Festivalului Ars Electronica care are loc anual, in luna septembrie.
Centenar la Muzeu
Muzeul de Artă Cluj-Napoca găzduieşte in sălile de la etaj expoziţia de pictură Constantin Dinu Ilea (foto 9, 10, 11, 12), derulată in cadrul proiectului Centenar la Muzeu, dedicat implinirii a 100 de ani de la naşterea unor importanţi artişti români. Artistul clujean Constantin Dinu Ilea (1910-1993) figurează cu 16 lucrări in patrimoniul Muzeului de Artă Cluj-Napoca. Deşi participă la pictarea in frescă a Catedralei Ortodoxe din Cluj şi a bisericilor ortodoxe din cartierele Iosefin şi Mehala din Timişoara sau la cea a bisericii ortodoxe din Anina, alături de renumiţii profesori Catul Bogdan şi Ioachim Miloia, Ilea este cunoscut mai degrabă ca pictor de şevalet şi ceramist, decât ca autor de frescă şi decoraţiuni murale. Numele lui Constantin Dinu Ilea se leagă decisiv de Şcoala de Arte Frumoase din Cluj şi Timişoara, din perioada 1927-1937, regăsindu-se intr-un grup valoros de artişti: Romul Ladea, Catul Bogdan, Aurel Ciupe, Anastase Demian, Julius Podlipny, Alexandru Popp.
De trei ori Puşlama la Palatul Copiilor
Piesa de teatru Puşlamaua (foto 13) de Pierre Chesnot, in regia lui George Motoi, va putea fi văzută luni 22 martie, luni 12 aprilie si luni 3 mai 2010 la Palatul National al Copiilor - sala mică -, de la ora 19.30. Motoi este prezent şi in distribuţie, alături de Irina Manzanitis, Ileana Cernat, Giliola Motoi, Mihai Niculescu, Jeanine Stavarache, Luciana Popa, Xenia Grigore. Pierre Chesnot, născut in 1935 la Paris, e un maestru recunoscut al teatrului de bulevard - specie, de altfel, eminamente pariziană. Puşlamaua (Un beau salaud) a făcut deja in Franţa succese răsunătoare şi săli inţesate, pentru că subiectul - un bărbat la a doua tinereţe izbuteşte un incredibil slalom sentimental intre o nevastă, o amantă, o fostă nevastă şi o amantă pe cale să devină fostă, până când, fatalmente, i se infundă - nu doar că este, ca atare, amuzant, dar e şi pus in pagină cu multă abilitate, cu spirit şi cu o graţie, şi ea, tipic franţuzească.
Monsieur Fondane pour monsieur Mettelus
Institutul Cultural Român din Paris a decernat ieri, 18 martie, premiul internaţional de literatură francofonă Benjamin Fondane scriitorului haitian Jean Metellus. Creat in memoria poetului, filosofului şi eseistului român B. Fundoianu, a cărui operă esenţială a fost scrisă in limba franceză, premiul este acordat anual unui scriitor nefrancez, dar care scrie in limba lui Moliere sau Eugen Ionescu. Distincţia patronată de ICR Paris in colaborare cu asociaţia Printemps des po'tes şi Societatea de Studii B. Fondane este acordată pentru poezie, proză poetică şi eseu. Scriitorul de expresie franceză Jean Metellus este originar din Haiti, s-a născut in 1937 şi s-a exilat la Paris in 1959. Remarcat la debuturi de Andre Malraux pentru volumul «Au pipirite chantant» (1975), Metellus a publicat peste 20 de volume de poezie, proză, teatru şi eseuri, fiind distins in 2006 cu marele premiu internaţional de poezie Leopold Sedar Senghor pentru intreaga sa operă. In 2008 i se acordă in Franţa importanta distincţie Cavaler al Legiunii de Onoare.
Balkan Traffik de la Est la Vest
Filme şi spectacole musicale romanesti vor fi prezentate la Festivalul Balkan Trafik de la Bruxelles, intre 8 şi 11 aprilie. Evenimentul, aflat la cea de-a patra ediţie, se va desfăşura anul acesta pe parcursul a patru zile, oferind o combinaţie de filme şi muzică din România, muzică şi dansuri din Macedonia, muzică de nuntă din Albania, cântece sufi din Bosnia, muzică grecească rembetiko, dar şi stiluri muzicale din Serbia, Ungaria şi Bulgaria, workshop-uri şi alte activităţi interactive pentru tineri şi bătrâni şi o prezentare de vinuri din diferite regiuni ale Europei de Est. In timpul festivalului, la Cinemateca din Bruxelles vor fi proiectate peliculele "Moartea domnului Lăzărescu", de Cristi Puiu, şi "Cum mi-am petrecut sfârşitul lumii", de Cătălin Mitulescu, alături de "Before the rain", de Milcho Manchevski (Macedonia, 1994), câştigător al Leului de Aur la Veneţia, şi "Snow", de Aida Begic, o coproducţie Bosnia/Germania/Franţa/Iran, care a primit Marele Premiu al Semaine internationale de la Critique, la Cannes, in 2008. De asemenea, din România, Ansamblul Folcloric Naţional Transilvania va prezenta dansuri şi cântece din Maramureş, iar Oana Cătălina Chiţu şi formaţia Bucharest Tango vor suţine un concert cu repertoriul lor format din melodii vechi româneşti, tangouri bucureştene de la inceputul secolului şi cântece interpretate de Maria Tănase.
Păzea, asediaţii sunt liberi!
Cu ocazia Zilei Naţionale a Greciei (25 martie), Fundaţia Culturală Greacă organizează un spectacol de dans modern, poezie şi muzică intitulat Asediaţii liberi (foto 14), pornind de la textul omonim al poetului naţional Dionysios Solomos. Concepţia artistică a spectacolului ii aparţine Amaliei Strinopoulou, coregraf şi profesor de dans din Grecia, cu o bogată experienţă in domeniu. Decorul şi costumele sunt semnate de Cristian Marin. Spectacolul de dans reprezintă un work in progress şi este rezultatul unui workshop iniţiat de Amalia Strinopoulou la inceputul lunii februarie, la Centrul Naţional al Dansului. Evenimentul va avea loc la Sala Ronda a CNDB (clădirea TNB), marţi, 23 martie, la orele 19.00. Guest artists: Ioana Macarie, Lelia Marcu, Andi Gonczi. Dansează: Virginia Negru, Emanuela Mitrea, Gina-Alina Paticea, Fineta Grigorescu, Carmen Bârgan, Carmen Manac, Ana Colţatu, Filip Stoica şi Amalia Strinopoulou.
De la Bach la Piazzolla
Punctul culminant al Festivalului Internaţional de Bandoneon şi Acordeon, care se desfăşoară la Sala Radio in aceste zile, este recitalul sextetului Galliano (foto 15), care va avea loc duminică, 21 martie, ora 19.00. Richard Galliano va cânta la acordeon, accordina şi bandoneon şi, impreună cu ceilalţi instrumentişti, va oferi audientei un adevărat regal cu muzică de Bach, Piazzolla şi Galliano, sub titlul "De la Bach la Piazzolla". Interpret şi compozitor francez, Richard Galliano este cel care i-a conferit acordeonului statutul de vedetă pe cele mai prestigioase scene ale lumii. Concertul de inchidere al Festivalului va avea loc miercuri, 24 martie a.c. In program: Piazzolla, Romero, Lecuona. Programul complet al Festivalului se găseşte pe site-urile http://orchestre.srr.ro şi www.eventim.ro.
TIMOC FEST - tradiţie şi spiritualitate românească in Serbia

In perioada 21 martie - 1 iunie 2010, Institutul Cultural Român, prin Direcţia Români din Afara Ţării, va derula o serie de evenimente culturale organizate de in parteneriat cu asociaţiile româneşti din Timoc (Serbia). In 21 martie 2010, ora 20.00, va avea loc la Centrul de Cultură din Petrovaţ concertul extraordinar de muzică populară românească susţinut de Maria Ciobanu şi orchestra "Pescăruş" (dirijor Petrică Pană). Evenimentul continuă tradiţia de a invita in Timoc artişti români cunoscuţi şi urmează indelung aplaudatului recital susţinut de Tudor Gheorghe, la Bor, la sfârşitul anului 2009. Evenimentul este organizat in parteneriat cu Consiliul Naţional al Minorităţii Naţionale Rumâne din Serbia. In aceeaşi perioadă, la Centrul Cultural din Bor se vor proiecta filmele documentare Sinele şi celălalt. Balkan love story, realizat de Ionuţ Piţurescu şi Timoc. Lumea de dincolo, regizor Marius Olteanu, filme documentare realizate in anul 2009 in cadrul programului Mediateca românilor din Timoc. Concomitent cu aceste evenimente, vor avea loc la Malainiţa şi in alte sate cu populaţie majoritar românească, ateliere şi cursuri practice de sculptură in lemn, pictură de icoane pe panouri portabile din lemn, urmate de prelegeri pe teme de sculptură şi pictură bizantină, de artă religioasă in general. Cursurile sunt susţinute de Protopop Boian Alexadrovici din Mălainiţa şi sculptori şi pictori români din zonă, meşteri populari, cu o indelungată experienţă in domeniu. Proiectul este organizat in parteneriat cu Asociaţia pentru Cultură a Rumânilor din Sârbie "Rumâni Ortodocşi" din Mălainiţa.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 19.03.2010

 
Cuvinte cheie:
Constantin Brancuşi
, Mircea Eliade
, Eugen Ionesco
, Emil M. Cioran
, Tristan Tzara
, TIMOC FEST
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Închide