Cafe Braserie Corso a fost, dupa Casa Capsa, al doilea loc de intalnire al boemei bucurestene. Aici s-au nascut adevarate legende care au populat orele de vesele taclale ale intelectualilor bucuresteni. Pe aici au trecut, fie si sporadic, de la cele mai stralucitoare personalitati ale vietii politice, teatrale, literare, de la muzicieni si gazetari de faima pana la nu mai putin faimosii escroci internationali si la diversi pescuitori in ape tulburi, veniti sa-si cheltuiasca banii cu orgolioasa ostentatie, sau femei interesante, dornice sa fie vazute in compania protipendadei vremii.
Aceasta faimoasa cafenea a fost infiintata de o "societate anonima" formata din sapte persoane, in majoritate straini: Filip Finkelstein, David Haimovici, cei doi frati Gelber, apoi romanii Tomulescu, Butnaru si avocatul Stefanescu, care era si consilierul juridic. Afacerea era condusa de Finkelstein si Haimovici, care aveau puteri depline in aceasta directie. Ca un exemplu de cum evoluau lucrurile candva, David Haimovici fusese inainte de razboi chelner, apoi patron, avand la activul sau exploatarea mai multor restaurante din capitala interbelica. Filip Finkelstein era de profesie ziarist, dar era si reprezentantul unor firme straine cu bauturi fine precum Cointreau, Branca, Sandeman, White Horse etc. Ceilalti actionari nu erau cunoscuti de personalul localului decat in postura de clienti.
Cafeneaua avea o pozitie ideala, aflandu-se in fata Palatului, intre Ateneu si "Cina", peste drum, in diagonala, de impunatorul hotel Imperial, demolat in 1935 si avand la stanga magazinul de fructe exotice Barul Italian, apoi cinematograful Forum si cofetaria C. Zamfirescu, punct de desfacere al fabricii de ciocolata cu acelasi nume. Din nefericire toate aceste repere nu se mai regasesc in orasul de azi, nici din punctul de vedere al imobilelor care le-au adapostit.
Cafe Braserie Corso avea doua saloane alaturi de barul de zi numit "Corsoleto". Salonul mare, de pilda, era inalt de sase metri si era dominat de candelabre grandioase; avea vitrine inalte si rabatabile in timpul verii - sezon in care pe trotuarul din Calea Victoriei se puneau doua randuri de mese.
Renumele braseriei i-a adus pe Armand Calinescu, talentatul Ionel Perlea si Ion Marin Sadoveanu, dar si pe bogatii escroci Gross Cagero si secretarul particular al gangsterului american Al Capone, Sinkovski. Localul era deschis incepand cu orele sase ale diminetii si adesea se inchidea dupa miezul noptii. Cei mai tarzii clienti erau aceia care soseau de la teatru si concerte, dar si diplomati, clienti aflati in cautarea linistii si a serviciului ireprosabil.
Cladirea braseriei a fost demolata pe 23 aprilie 1939, pentru a fi largita Piata Palatului, acum aflandu-se pe locul ei parcarea din fata Ateneului Roman.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
