Ziarul de Duminică

Canonizarea mitropolitului Transilvaniei, Andrei Şaguna/ de Ziarul de duminică

Canonizarea mitropolitului Transilvaniei, Andrei Şaguna/ de Ziarul de duminică

Autor: Ziarul de Duminica

21.10.2011, 00:08 598

Catedrala din Sibiu va fi, la 29 octombrie, gazda unui eveniment unic - canonizarea marelui mitropolit Andrei Şaguna. "Sfântul Sinod a aprobat. Noi nu am făcut altceva decât să îl trecem în rândul sfinţilor, în calendar, pe cel pe care Dumnezeu l-a ales şi pe care credincioşii l-au cinstit până acum", a declarat ÎPS Laurenţiu Streza, arhiepiscopul ortodox al Sibiului şi mitropolit al Ardealului.

Sărbătorirea lui Şaguna în calendarul ortodox va avea loc în fiecare zi de 30 noiembrie a anului. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât canonizarea lui Şaguna în luna iulie a acestui an, când aceeaşi decizie a fost luată şi în cazul lui Simion Ştefan, alt fost mitropolit al Transilvaniei. Sfântul Simion Ştefan va fi sărbătorit, în fiecare an, pe 24 aprilie, au stabilit mai-marii BOR.

Andrei Şaguna s-a născut la Miskolc (Mişcolţ), în Ungaria, la 20 decembrie 1808, într-o familie de negustori aromâni. A avut o copilărie zbuciumată după falimentul tatălui său. Arhiepiscopul romano-catolic de Egger, Ştefan Ficher, l-a determinat să treacă la catolicism împreună cu întreaga familie. Potrivit legilor de atunci, cei trei copii, între care Anastasie, viitorul mitropolit, au fost declaraţi romano-catolici. Dar, tot potrivit legilor de atunci, la vârsta de 18 ani fiecare dintre cei trei copii a declarat că vrea să se întoarcă la credinţa pe care mama lor, Anastasia, nu a părăsit-o. A studiat la Universitatea din Pesta filosofia şi dreptul, a învăţat mai multe limbi străine, iar la 24 de ani, când a terminat studiile teologice, a intrat în mânăstirea sârbească Hopovo, unde a făcut un an de noviciat. La 25 de ani a fost tuns în monahism, pe 12 octombrie 1833, sub numele de Andrei. Timp de 13 ani a activat în cadrul Bisericii Ortodoxe Sârbe. A slujit ca asesor consistorial, în termenii de astăzi un consilier eparhial şi, în acelaşi timp, a fost şi administrator sau locţiitor de egumen la mânăstirile Iazac, Besenovo, Hopovo şi Kovil. A fost hirotonit ierodiacon, ieromonah, apoi hirotesit protosinghel şi arhimandrit, un semn al recunoaşterii vredniciilor sale în cadrul Bisericii Ortodoxe Sârbe. În 1846, după moartea primului episcop român de la Sibiu, Vasile Moga, mitropolitul ortodox sârb de la Karlovitz, Iosif Raiacici, l-a numit pe arhimandritul Andrei Şaguna vicar general al Episcopiei vacante de la Sibiu. A fost hirotonit arhiereu în Catedrala ortodoxă din Karlovitz, în Duminica Tomii din 1848, de mitropolitul Iosif Raiacici, viitorul patriarh, asistat de doi episcopi sârbi. Făgăduia atunci să-i "trezească" pe românii ardeleni din adâncul lor somn şi să-i ridice spre tot ce este bun şi înălţător. În primii doi ani de activitate, Şaguna şi-a îndreptat atenţia mai mult spre problemele naţiunii. S-a implicat în mişcarea revoluţionară a românilor transilvăneni. A fost copreşedinte al Adunării naţionale româneşti de la Blaj, din 3/15 mai, cea care a formulat un program cu 16 revendicări politico-naţionale, apoi tot Adunarea l-a delegat în fruntea unor intelectuali români ca să ducă la Viena aceste petiţii. Şaguna le-a prezentat împăratului, la Innsbruck şi la Viena, primind asigurări că ele vor fi satisfăcute. A tipărit mai multe manuale şcolare, a cerut profesorilor să scrie manuale, fiecare în specialitatea lui. Şaguna a îndrumat întregul învăţământ românesc. Sub îndrumarea lui s-au înfiinţat aproape 800 de şcoli în Arhiepiscopia Sibiului. Şaguna a înfiinţat mai multe fundaţii la arhiepiscopie din care se acordau burse unor elevi şi studenţi merituoşi. La îndemnul lui, avocatul Emanuil Gojdu a creat o fundaţie din care să se acorde burse pentru elevi, studenţi, dar şi meseriaşi. S-au acordat peste 5.000 de burse până la Unirea din 1918. Era prezent mereu la slujbă la biserica zisă "grecească" din Sibiu, pe locul catedralei de astăzi, ridicată de negustori aromâni din Sibiu. A încercat să ridice o nouă catedrală, dar nu a avut banii necesari, aşa încât gândul lui va fi transpus în faptă de mitropolitul Ioan Meţianu. În schimb, a cumpărat actuala Reşedinţă mitropolitană şi câteva clădiri în Sibiu. A murit la 16/28 iunie 1873 şi, potrivit dorinţei sale testamentare, a fost înmormântat lângă biserica mare din Răşinari, unde el slujise de multe ori, "fără pompă, fără muzică şi fără predică'" prohodit de un singur preot, duhovnicul său, ieromonahul Gherman Bogdan. Cu toate acestea, la înmormântarea lui au participat mii de români veniţi din toate părţile Ardealului. Întreaga agoniseală a vieţii a lăsat-o prin testament Arhiepiscopiei Sibiului.
Rămăşiţele pământeşti ale mitropolitului Andrei Şaguna au fost deshumate în luna mai, din cripta Mausoleului de la Răşinari. Acestea au fost împărţite în două racle - una a rămas în Mausoleu, iar cealaltă a fost dusă la sediul Mitropoliei Ardealului.

"Om al timpului şi al vremurilor, cum este fiecare om a lui Dumnezeu - scrie Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Justinian al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, în ziarul «Lumina» -, Andrei Şaguna şi-a câştigat dreptul de a fi canonizat ca un mare ierarh deschizător de orizonturi noi şi luminoase pentru Transilvania. El a contribuit la realizarea Marii Uniri a românilor din 1918. Deşi a trăit mai înainte cu aproape un secol înainte de providenţiala Unire a Poporului Român, desăvârşită la Alba Iulia, el a contribuit în mod substanţial la actul unirii tuturor românilor în vatra sacră a dacilor. A contribuit, pentru că sufleteşte a pregătit poporul român din Ardeal. Acest popor, înainte de Şaguna, era un popor dezorientat, sărac sufleteşte şi fără simţul patriotic. Andrei Mureşanu a scris imnul «Deşteaptă-te române» în vântul primăvăratic stârnit de Şaguna."

Martor la canonizarea lui Andrei Şaguna va fi... chiar Sfântul Apostol Andrei, ocrotitorul României, ale cărui moaşte vor fi aduse din Patras (Grecia) la Bucureşti, urmând să ajungă şi la Sibiu şi, ulterior, la Alba Iulia. În seara zilei de 29 octombrie 2011, moaştele vor fi duse în catedrala arhiepiscopală din Alba Iulia, unde vor sta până pe 31 octombrie, după cum anunţă presa sibiană.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Comandă anuarul ZF TOP 100 companii antreprenoriale
AFACERI DE LA ZERO