Revista Luceafarul are un nou director, in persoana criticului literar Dan Cristea. Cum Luceafarul se numara printre putinele publicatii culturale din peisajul gazetaresc de la noi care asteapta inca sa-si primeneasca fondul si imaginea, inmultindu-si, eventual, numarul de pagini, o discutie cu noul director este, credem, bine-venita. Dan Cristea face parte din generatia activa de critici literari si poate aduce un suflu nou publicatiei.
- Cum va arata Luceafarul de acum inainte? Ce va place acum la ea si ce nu va place?
- As incepe prin a aminti, celor care nu stiu toate amanuntele, ca revista Luceafarul va implini in iulie anul acesta o jumatate de secol de existenta. Asadar, o intreaga istorie, cu partile ei bune si cu cele mai putin bune. De asemenea, alaturi de Romania literara, revista Luceafarul a constituit bastionul din Capitala al publicatiilor literare romanesti. A existat o vreme - cat de frumoasa! - cand trei reviste imparteau o eleganta cladire de pe bulevardul Ana Ipatescu: jos, la parter, venerabila Viata romaneasca, la primul etaj, Romania literara, iar sus, la etajul al doilea, in niste camere dintre care cele mai multe aveau ferestre rotunde, de vapor, Luceafarul. Prin chiar impartirea pe etaje, se presupunea ca redactorii si colaboratorii Luceafarului, mai tineri, n-ar fi avut nici o problema sa urce mai multe scari in plus, atat cele fizice, cat si cele pe care le-ar fi necesitat ascensiunea in ierarhia literara.
Cutremurul din 1977, folosit ca pretext de catre conducatorii de atunci, a pus capat, din pacate, acestei colegiale si stimulative convietuiri din inima orasului.
Dar haideti sa pun eu insumi capat acestei porniri evocatoare (e atat de simplu sa aluneci pe panta amintirilor din tinerete) si sa spun ca, desi s-a schimbat in buna masura, revista este totusi departe de a-si fi redobandit adevarata personalitate. Suntem la primele 8-9 numere, revista e mai deschisa, mai vioaie, mai colorata, cu mai multi colaboratori si mai multe semnaturi, mai publicistica, in sensul ca acordam spatiu interviurilor, iar acestea sunt culese din mai multe domenii, nu numai din cel literar. Schimbarile cer totusi continuitate, timp si bani. Nu-mi place, de pilda, faptul ca, desi am avea materialul necesar pentru a face o revista de cel putin 24 de pagini, trebuie sa ne multumim deocamdata, dramuind fondurile si asteptand vremuri mai bune, doar cu cele 16 pagini pe care le avem in prezent. Nu-mi place, de asemenea, ca, persistand prea mult timp in acest format, s-ar putea sa ne pierdem unii colaboratori, tot amanadu-i de la numar la numar.
- Se va inscrie revista Luceafarul in trendul schimbarilor la care asistam in presa de ceva vreme? Cu ce proiecte veti sustine schimbarea?
- Sunt un cititor inrait de presa si mai ales, din pacate, de presa cotidiana. Spun "din pacate" pentru ca imi pierd mult timp (asta-i adevarul!) cu cititul ziarelor si cu urmarirea talkshow-urilor TV. Calitatea lor (mai cu seama a acestora din urma) e mizerabila, ma enervez, tip, fac crize de nervi, imi promit ca e pentru ultima data - si totusi... recad adeseori in pacat. Sper ca alegerile viitoare ma vor lecui. Asadar, daca imi vorbiti despre goana dupa "rating" sau despre goana dupa "tiraj", va pot spune ca am cea mai proasta parere despre acest asa-zis management, care e in fond antieducativ si anticultural. Fireste ca o revista literar-culturala (ca si celelalte) trebuie sa caute sa-si largeasca reteaua de cititori, insa nu cu inadmisibile concesii facute improvizatiei, scandalului si prostului-gust. Observati, de altfel, ca traim de ceva vreme sub tirania prostului-gust, a agramatismului, a lipsei crase de civilizatie si de educatie. Pe de alta parte, pentru o revista literara, de la noi si a timpului de azi, una dintre problemele majore careia ar trebui sa-i faca fata este aceea a reflectarii cat mai cuprinzatoare a productiei de carte (si, implicit, a productiei de arte si spectacole). Marginindu-ne doar la carte (domeniul meu), nu se poate sa nu remarcam faptul ca se publica foarte mult, adeseori haotic, fara perspectiva si fara ecou. Cred ca aceste carti, bune, rele, trebuie sa-si gaseasca examenul critic sau macar consemnarea in reviste. Cartea trebuie tratata ca o stire, ca o informatie care sa patrunda in public. Eu citesc cu mare interes si placere, de pilda, The New York Times Book Review (vad ca a ajuns acum si pe piata romaneasca). Ei bine, ce ni se ofera aici altceva decat pagini intregi de lecturi profesionale ale cartilor, unde fiecare carte e tratata, cum spuneam, exact ca o stire? Iata, asadar, ca se poate acest lucru, acela de a face dintr-o carte un soi de vedeta. Sper astfel ca, marindu-ne echipa de critici de la Luceafarul, sa sporim si numarul cronicilor si recenziilor de carte. Poate ca aceasta e chiar prima "stire" pe care o asteapta cititorul de la o revista literara.
- In esenta, isi va pastra Luceafarul linia cu care ne-a obisnuit? Se va mai pune in mod preponderent la dispozitia scriitorilor tineri, a literaturii tinere?
- Revista Luceafarul a fost, intr-adevar, croita ca o revista a scriitorilor tineri, simtindu-se probabil si presiunea generatiei '60, cu care a aparut deodata. Am preluat din trecut, de exemplu, rubrica "Dintre sute de catarge", tot asa dupa cum afirmam, pe toate caile posibile si deloc ipocrit, ca suntem deschisi tuturor autorilor tineri. In nici o privinta insa nu trebuie exagerat si de multe ori tineretii cronologice i se poate prefera tineretea spirituala. Foarte deschis spunand, Luceafarul se doreste o casa primitoare pentru cei peste o mie de membri ai Asociatiei Scriitorilor din Bucuresti, ca si o punte de legatura cu toti scriitorii de valoare din tara.
- Pentru ca, in calitate de critic literar, v-ati ocupat cu predilectie in ultimul timp de poezie, vreau sa va cer o parere despre acest domeniu in momentul de fata. Poezia pare sa renasca...
- Astept in curand publicarea unei carti de critica la care am lucrat in ultima vreme, si anume Poezia vie, o carte de eseuri despre poeti, de la Gellu Naum la generatia '90. Cand voi avea pareri si judecati critice consolidate despre autori mai tineri decat nouazecistii, le veti afla cu siguranta din articolele sau din cartile mele viitoare.
Interviu realizat de Marcela Gheorghiu
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
