Corpul lui G. Preoteasa a fost depus pe un catafalc la Casa Sindicatelor din Moscova, iar printre cei care au format garda de onoare s-a aflat si Hrusciov, liderul URSS. Dupa o zi, corpul neinsufletit a fost adus in Romania cu un tren special.
Modul in care s-au desfasurat funerariile lui G. Preoteasa s-a stabilit in sedinta Biroului Politic CC al PCR din 5 noiembrie 1957. Printre altele, in Bucuresti s-a organizat o manifestare de doliu. Au luat cuvantul Gh. Apostol, in numele Prezidiului MAN, al guvernului si al CC al PCR; Aurel Malnasan din partea MAE; Ion Iliescu din partea studentilor; Virgil Trofin din partea CC al UTM; Geo Bogza din partea scriitorilor si oamenilor de stiinta si Gheorghe Bors in calitate de secretar al comitetului de partid de la complexul Grivita Rosie.
Dorind sa-i cinsteasca memoria lui G. Preoteasa, membrii CC au stabilit, la 13 noiembrie 1957, ca numele fostului membru supleant al Biroului Politic sa fie atribuit mai multor obiective: Intreprinderii Electromagnetica din Bucuresti; Scolii elementare de 7 ani nr. 168 din Bucuresti, la care a invatat G. Preoteasa; Casei de Cultura a Studentilor din Bucuresti; GAC Progresul din comuna Ghighera, jud. Dolj, la solicitarea taranilor din aceasta localitate. Consiliul de Ministri propusese initial Intreprinderea Poligrafica nr. 1 din Bucuresti, insa membrii CC au inlocuit-o cu intreprinderea Electromagnetica. De asemenea, au mai fost taiate de pe lista str. Cerna, unde a copilarit G. Preoteasa, si str. Zoie Grand, pe ultima aflandu-se scoala elementara nr. 168 si nu s-a acceptat ca in Casa de Cultura a Studentilor sa fie asezat un bust al lui G. Preoteasa.
S-a aprobat in schimb editarea unui volum care sa cuprinda biografia si o culegere de articole ale lui G. Preoteasa si nu au fost neglijati membrii familiei Preoteasa. Sotia si copiii raposatului au primit o pensie de urmas, iar tatalui acestuia i s-a marit pensia.
Una dintre primele masuri care s-au luat de catre liderii comunisti dupa accidentul de la Vnukovo a fost aceea de a se renunta la folosirea pilotilor militari sovietici si formarea unei flotile romanesti. Decizia a fost motivata prin faptul ca pilotii sovietici detasati in Romania, lipsindu-l antrenamentul in conditii deosebite, tratau cu superficialitate cazurile periculoase.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
