"Telefonul a răsunat într-o după-amiază târzie de august pe când Gracie, soră-mea mai mare, şi cu mine stateam pe veranda din spate şi depănuşam porumb în nişte găleţi mari de tablă. Găleţile păstrau încă urme mărunte de dinţi rămase de primăvara trecută, când Foartebine, dulăul nostru de la fermă, se deprimase şi se apucase să roadă metal. Ar trebui, poate, să lămuresc lucrurile. Când spun că eu şi Gracie depănuşam porumbul, vreau de fapt să spun că Gracie depănuşa porumb, iar eu desenam o diagramă într-unul din carneţele mele albastre cu arc, care arăta exact cum depănuşa ea porumbul. Carnetele mele erau organizate pe culori. Cele albastre, înşiruite frumos de-a lungul peretelui de sud al camerei mele, erau rezervate Hărţilor cu Oameni Care Fac Chestii, spre deosebire de carneţelele verzi de pe peretele dinspre est, care conţineau hărţi zoologice, geologice şi topografice, sau de cele roşii de pe peretele dinspre vest, în care inventariasem anatomii de insecte în caz că mama, Dr. Clair Linneaker Spivet, avea să-mi solicite vreodată serviciile."
Aşa începe confesiunea-povestirea-cartea minunată despre isprăvile unui puşti de 12 ani care cartografiază tot ce vede în jurul lui în zeci, în sute de carnete, organizate pe culori, cu hărţi zoologice, geografice, geologice, topografice, cu anatomii de insecte ş.a.m.d. În camera lui, fiecare instrument atârna într-un cui, iar pe perete, în spatele fiecărei piese desenase conturul fiecărui aparat, aşa că ştia întotdeauna dacă lipsea ceva şi unde trebuia pus la loc.
Îl cheamă T.S. Spivet, adică Tecumseh Vrabie Spivet. "Numele meu vine de la Tecumseh, marea căpătenie shawnee care a încercat să unifice toate naţiunile indiene înainte de a fi împuşcat de armata americană în Bătălia Tamisei. Stră-străbunicul meu Tearho Spivet, care era de fel din Finlanda, a adoptat acest nume după venirea în SUA, şi câte cineva din fiecare generaţie a fost numit Tecumseh de atunci." Băiatul locuieşte într-o fermă din Divide (cumpăna apelor), statul Montana, orăşel minuscul din Vestul Mijlociu, în ferma Coppertop (acoperiş de cupru). Tatăl era fermier, mama - entomolog în căutarea unui cărăbuş-tigru care nu exista.
Telefonul care i-a întrerupt cartografierea depănuşării era de la celebrul Institut Smithsonian, mai precis de la G.H. Jibsen, subsecretar pentru ilustraţie şi design. TS era căutat pentru a fi chemat la Washington, unde urma să i se acorde un premiu. Un prieten al familiei trimisese mai multe desene care plăcuseră foarte mult, dar cei de la Simithsonian habar n-aveau că TS n-are decât doisprezece ani.
Cartografia cu meticulozitate orice activitate, de la opt ani, convins că desenatul hărţilor elimină multe dintre convingerile nefondate ale unui copil.
"O hartă nu e doar un desen, ea dezvăluie şi formulează înţelesuri, întinde poduri între aici şi acolo, între idei disparate despre care nu ştiusem că ar avea vreo legătură... Făceam hărţi fără să fiu asistat de computere sau de dispozitice GPS. Nu eram sigur de ce, doar că asta mă făcea să mă simt într-o mai mare măsură creator."
Fără ştirea părinţilor, crede băiatul, pleacă într-o dimineaţă spăre Washington cu o valiză burduşită. Traversează America ascuns într-un vagon de marfă. Chiar şi pe drum desenează, înregistrează toate locurile pe lângă care trece. Este un itinerar al descoperirii de sine, dar şi o simfonie a topografiei, geologiei şi a istoriei americane, de la indienii navajo la McDonalds-urile care îl fascinează pe T.S. cu tridentul lor de lumină.
Operele alese ale lui T.S. Spivet (foto 1) spun o poveste extraordinară: captivantă, fermecătoare, amuzantă şi nespus de emoţionantă. O poveste despre misterele vieţii, mari sau mărunte, şi despre cum încearcă un băiat cu un telescop, patru compasuri şi un teodolit să le descifreze.
Reif Larsen (foto 2) a scris Operele alese ale lui T.S. Spivet la vârsta de 28 de ani. A studiat la Universitatea Brown şi a predat la Universitatea Columbia unde îşi pregăteşte doctoratul în literatură. Este producător şi regizor al mai multor documentare desfăşurate în S.U.A., Marea Britanie şi în Africa Subsahariană.
Cartea este o încântare, inclusiv din punct de vedere grafic. Aproape fiecare pagină, format mare, are imagini şi adnotări laterale care explică, adâncesc, lămuresc conţinutul şi încântă ochiul cu desenele savante ale puştiului de 12 ani. De-a dreptul magie. Care se pierde spre final, când băiatul e salvat de tatăl său, la curent în permanenţă cu ce face, atunci când e de presupus că urma să fie implicat într-un complot împotriva preşedintelui, sau măcar în ceva neclar.
Dar autorul acestor rânduri mai are o obiecţie majoră - titlul extrem de nefericit şi de neatrăgător.
Reif Larsen - Operele alese ale lui T.S. Spivet. Ilustraţii de Ben Gibson şi Reif Larsen. Editura Vellant, cărţi însemnate. Traducere de Bogdan Perdivară.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
