Studiul religiei lumineaza viata politica. Puteti verifica propozitia citind, bunaoara, ultima carte scrisa de Vladimir Tismaneanu (Stalinism pentru eternitate, Ed. Polirom, 2005), unde distinsul politolog romano-american interpreteaza comunismul romanesc prin grila antropologiei religioase.
Din aceasta perspectiva, PCR apare ca secta eshatologica, dominata de o ierarhie prevazuta cu instrumente de sanctionare a heterodoxiei etc.
Un exercitiu academic similar a facut si Teodor Paleologu in teza sa doctorala, dedicata conexiunii dintre "teologia politica" teoretizata de Carl Schmitt si tema dostoievskiana a Marelui Inchizitor. Legatura aceasta, verificata pe diferite cai intelectuale, demonstreaza nu doar rezonanta istorica dintre spiritual - ca lume intangibila - si gestul politic (vazut ca instaurare simbolica a convietuirii), ci si construirea modernitatii pe baza uzurparii, deliberate sau inerente, a teologiei crestine traditionale. Utopiile, democratia, extremismele si mesianismele incapsulate sub forma totalitarismelor ar fi, in proportii diferite, succedaneul secular al imaginarului construit de Biserica intre Decretul de la Milano si zorii Revolutiilor moderne.
Indiferent daca aderam sau nu la o asemenea paradigma explicativa, putem accepta, cred, evidenta ca religia continua sa functioneze ca un indicator - si revelator - al tendintelor pe care se inscrie viata politica internationala. Sistemul actual se sprijina pe ceea ce s-ar putea numi "trilaterala nordica" formata din nucleul american, polul european si aria puterilor asiatice. Concordia acestor puncte geopolitice ramane determinanta pentru stabilitatea globala.
Dar sunt relatiile dintre ele tensionate numai din motive de influenta, competitie economica, proiectie a fortei militare si dominatie culturala? Nu avem acces la ansamblul relational dintre amintitele "regiuni capitale" fara sa le raportam - sau fara sa vedem cum se raporteaza fiecare - la fenomenul religios.
In ultimii cinci ani de administatie republicana, scena politica americana pare tot mai mult dominata de crestinismul conservator. SUA raman, ca si pe vremea lui Alexis de Tocqueville, o tara profund religioasa, unde viata comunitara, congregatiile si Bisericile atarna major in formarea imaginii de sine a cetatenilor, dar si in identificarea evanghelica a "misiunii" mondiale pe care americanii si-o asuma tot mai vizibil. Europa, in schimb, se adanceste in secularism. A transferat ideea monoteista asupra proiectului sau de unitate strict politica si, mai ales, respinge, de teama fundamentalismului, orice expresie publica a credintei. La randul ei, Asia - desi aflata pe valul avangardei tehnologice - cultiva mirajul unui nationalism definit ca religie profana si bazat pe idealizarea colectivitatii "alese".
E greu de spus ce va rezulta din amintita configuratie. SUA tind spre tratarea politicii externe ca fapt religios, europenii gandesc relatiile internationale ca negociere economico-umanitara, iar asiaticii se repliaza intr-un etnocentrism pentru noi desuet, chiar daca validarea lui electorala functioneaza eficient. In toate cele trei cazuri, viziunea strategica este modelata printr-un factor "heteronom": o divinitate transcendenta sau imanenta, separata calitativ de nivelul curent al motivatiilor decizionale si capabila sa le inspire.
Cred ca sugestia de a descifra viata internationala printr-o hermeneutica religioasa e de natura sa situeze - sau chiar sa explice - pozitiile adoptate de Romania in relatiile sale externe. Dimensiunea ortodoxa a imaginarului romanesc ne apropie de SUA. Dezvoltarea economica si progresul statului de drept ne afiliaza spatiului european, iar reminiscentele nationalismului - justificate prin urgenta modernizarii - ne imprima, vrand-nevrand, o franca trasatura asiatica. Ramane sa vedem care dintre aceste ipostaze va castiga competitia interna.
@Vara de jazz la Viena
A 15-a ediTie a Festivalului de Jazz se desfasoara in aceste zile la Viena (pana pe 29 iulie), avand ca invitati solisti de renume, ca si talente noi care vor evolua, printre alte locatii, la Opera de Stat, Primaria vieneza, Cartierul Muzeelor si Jazzland. Diana Ross, Randy Crawford, Lizz Wright, Joe Sample si Stacey Kent, ori Archie Shepp, Elvis Costello cu formatia R&B si "Orchestra Nationala de Jazz" sunt doar cateva personalitati ale jazzului international care nu mai au nevoie de prezentare. Oferta muzicala: blues-uri afro-americane, muzica de avangarda, muzica pentru trompeta, pian, saxofon, ghitara, folk, country, latino, muzica sud-africana, flamenco si electronica. Festivalul se incheie cu recitalul vocalistului Bobby McFerrin, pe 29 iulie, la Austria Center Vienna. Alaturi de el, la pian: Chick Corea.
@ De prin box office...
Cel mai recent film al lui Steven Spielberg, Razboiul lumilor, a dominat fara eforturi box office-ul american in weekendul trecut, realizand 77,6 milioane de dolari incasari. Adaptarea de buget mare a romanului SF al lui H.G. Wells, cu Tom Cruise in rolul principal, a atras patru spectatori din zece, dar nu a reusit sa se apropie de recordul stabilit in 2004, in weekendul din 4 iulie, de Spider-Man 2 (115,8 milioane de dolari). Pe locul al doilea se afla Batman Begins, in care joaca logodnica lui Tom Cruise, Katie Holmes, si care a avut incasari de 18,7 milioane de dolari. Mr. and Mrs. Smith, film de actiune cu superstarurile Brad Pitt si Angelina Jolie, s-a clasat pe locul al treilea cu 12,7 milioane de dolari, urmat de Bewitched, adaptare dupa un serial din anii ''60-''70, cu Nicole Kidman, care a incasat 10,8 milioane de dolari. Herbie: Fully Loaded al studiourilor Disney a ocupat pozitia a cincea (10,5), urmat de filmul de animatie Madagascar (7), ultimul episod din Razboiul stelelor: Razbunarea Sith (6,1).
@ Alchimistul Newton
In cursul unei inventarieri de la Royal Society, cercetatorii britanici au descoperit o seama de manuscrise apartinandu-i lui Isaac Newton. Se pare ca acestea fusesera pierdute cu ocazia organizarii unei licitatii in 1936, cand au fost estimate la suma derizorie de 15 lire. Notele, scrise chiar de mana savantului, evoca studii despre alchimie, pe care savantul le parcurgea in acea vreme.
@ Live cu stropseli
BBC a primit in jur de patru sute de plangeri pentru injuraturile proferate de artisti in timpul concertului Live 8 de la Londra, pe care l-a difuzat in direct. Concertele din zece orase, inclusiv Londra, Philadelphia, Paris, Berlin, Roma si Moscova, au fost difuzate in direct de BBC. Deoarece transmisia a fost in timp real, fara decalajul de cateva secunde care se foloseste de obicei, nu s-au putut indeparta derapajele de limbaj. Madonna si rapperul american Snoop Dogg au fost printre cei care nu si-au controlat limbajul. BBC si-a cerut scuze pentru acest lucru. "Milioane de persoane au urmarit cele 12 ore de transmisie. Regretam orice jignire am cauzat", a declarat o purtatoare de cuvant a BBC. Concertele Live 8 au fost difuzate de peste 140 de televiziuni si 400 de radiouri din toata lumea. Organizatorii au estimat ca 85% din populatia planetei au avut posibilitatea de a urmari evenimentul.
@ Un Goncourt al poeziei
Premiul Apollinaire a fost decernat anul aceste lui Bernard Chambaz pentru volumul Ete (Flammarion). Infiintat in 1941 de catre Henri de Lescoet, premiul Apollinaire incurajeaza originalitatea creatiei poetice. "Un Gouncourt al poeziei", cum este supranumit, premiul a mai recompensat C''est aujourd''hui toujours de Alain Jouffroy in 2000, Temps crible de Alain Lance in 2002 si Les roles invisibles de Francois Montmaneix in 2003.
B.A.S.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
