În anul 2013, la 28 februarie, s-au împlinit o sută de ani de la naşterea marelui sculptor român Gheza Vida, unul dintre cei mai importanţi artişti ai României postbelice. Din respect pentru cariera şi creaţia artistului, fiica sa, Zoe Vida şi ginerele, academicianul clujean Marius Porumb, cu sprijinul primarului Cătălin Cherecheş, au organizat un program omagial la Baia Mare. Dar centenarul se va desfăşura pe întreg parcursul acestui an, urmând să fie organizate o serie de evenimente la Cluj, Bucureşti şi la Roma, în Italia. La 21 iunie va fi organizat un Simpozion Naţional în Aula Academiei Române; în luna septembrie, la Baia Mare, va fi vernisată o expoziţie organizată de Muzeul de Artă; la Roma, evenimentul omagial va fi organizat la finalul anului, la Accademia di Romania in Roma, urmând să fie lansat şi un album despre marele sculptor, de către Editura Academiei Române.
Vida a început să sculpteze încă din tinereţe, mai întâi personaje din lumea satului maramureşan, sau inspirate din viaţa minerilor. Atmosfera artistică de la Baia Mare l-a influenţat, încă din 1932 frecventând atelierul pictorului Alexandru Ziffer, un remarcabil reprezentatnt al şcolii de pictură. Debutul său artistic are loc în 1937 când participă la Expoziţia Noii Societăţi a pictorilor din Baia Mare. În toamna aceluiaşi an, Gheza Vida pleacă spre Spania, unde participă, împreună cu alţi voluntari români, în Brigăzile Internaţionale, la Războiul civil timp de doi ani. În 1939 se refugiază, trecând Pirineii, în Franţa. Membrii Brigăzilor Internaţionale au fost internaţi în lagărele de la Saint-Cyprien şi Gurs. Vida ilustrează cu desene şi linogravuri gazeta săptămânală a lagărului. Traversează toată Europa şi se întoarce la Baia Mare abia în 1941. Fiind român şi având cetăţenie română, a fost atent supravegheat de poliţie, fiind de trei ori concentrat în detaşamentele de muncă forţată din Ungaria horthystă. În timpul şederii sale la Budapesta urmează cursurile Academiei de Belle-arte (1942-1944).
Revenind după război acasă, Gheza Vida participă în 1946 la Expoziţia de artă plastică organizată la Cluj de Raoul Şorban, Emil Cornea şi Carol Pleşa. În anul următor este prezent cu lucrări la Salonul de pictură şi sculptură al Transilvaniei, organizat din iniţiativa lui Virgil Vătăşianu, Sándor Szolnay, Raoul Şorban şi Lászlo Gyula. În anii următori a partzicpat la numeroase expoziţii în ţară şi în străinătate, a primit titlul de Artist al Poporului, a fost ales vicepreşedinte al Uniunii Artiştilor Plastici din România, i s-a decernat Ordinul Meritul cultural cl. I, a fost ales membru corespondent al Academiei Române. A murit la 11 mai1980 la Baia Mare.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
