Se incepe cu adevarul. Cu adevarul artistei. Adica exemplarul din Adevarul, trecut in icter de vremea neimblanzita. 1891, director Alex. V. Beldiman, intim al lui A.I. Cuza, publicist, ziarist si fost politist. Pe care ziar l-a intepenit cu generozitate insidioasa intr-o paine.
Stiti, painea noastra cea de toate zilele, da-ne-o noua, astazi...! Adaugam: impreuna cu adevarul despre fiecare zi. Ca un cutit nemilosce spinteca azima ca sa descopere aburul sacrului. Arhitect dibace si vizionar cu acte, artista a dorit ea insasi ca acest ritual initiatic al drumului spre bobul de grau stelar sa se desfasoare exact in centrul galerieia. Precum o metopa intre triglifele unei frize dorice. Ca sa aiureasca simfonic simplitatea ca exigenta a protocolului privirii. Pe simezele din stanga, colajele provocatoare din 1971, iar pe cele din dreapta, desenele pentru Salonul de Carte 2003. Intre ele, la mijloc, un valmasag nebun de secunde.
Doamna Geta Bratescu este o octogenara din specia femeilor care si cand privesc filozofeaza (faptul ca a absolvit artele plastice mai tarziu decat s-a licentiat in litere si filozofie verbalizeaza naprasnic!). Admirand-o, in timp ce i se decerna titlul de Doctor Honoris Causa al Universitatii de Arta Bucuresti sau cand primea Premiul National pentru Arte pe 2008, mi s-a parut ca am o epifanie identitara. Parca o auzeam vorbind, ca ieri, intr-un documentar TV, pe Marguerite Duras. Cu glasul ei de amazoana tabagic-sapienta, despre cum poti afla durabilul in efemerul acestei lumi. Cum ca in profunzimea vietii asteia de mucava se ascund masive de granit.
Cine stie pricepe. Iar Geta Bratescu cunoaste. Asa cum a stiut sa ascunda sub pardoseala de gheata a dictaturii o patura reticulara cu fluide de caldura ce ne-a mai inmuiat un pic spiritul dege(ne)rat. Gesturi, idei si atitudini ce tin de esenta frondei. In deceniile in care dumicatii de nadejde erau pe sponci, grafica ei din revista "Secolul 20", colajele de cea mai autentica susa, reprezentand un Bucuresti revoltat, a caror cheie cenzorii comunisti n-au gasit-o nici pana azi, filmele de animatie, miile de ilustratii pentru carti ("cartea este un obiect spatial cu succesiuni, ritmuri si 'sonoritati' puse in valoare de suprafete tacute, albe", spune ea), instalatiile sale funambulesti, dar profunde - toate, adunate, sunt apucaturile unei admirabile optiuni pentru rezistenta. Efigia obstinatiei spiritului ce n-a acceptat resemnarea. Altminteri, exista, cred, o legatura diafana intre aceste oracole si faptul ca artista e considerata un vector al avangardei romanesti din anii '60-'70. Aparentul dezghet, in timpul caruia creatorii s-au lasat sedusi cativa ani de miresmele libertatii. Mefienta, Geta Bratescu nu s-a aliniat insa. Ea s-a multumit sa-si incifreze "autonomia estetica" in lacatul salvator al unui suprarealism tarziu (fata de cel european!). Insa nu mai putin subversiv.
Un proverb din hausa (cea mai cunoscuta limba din grupa ciadiana, inclusa de lingvistii africani la hamido-semitice) suna asa: "Stim inceputul, cunoastem sfarsitul, dar ne e frica de mijloc". Magia celesta a Getei Bratescu nu se teme de interval, adica de viata. Fiindca e protejata de adevar.
Geta Bratescu, Expozitie de colaj - desen 1971-2006. Selectie realizata de Magda Radu, Ivan Gallery, str. Maria Rosetti nr. 53
Geta Bratescu
S-a nascut in 1926 la Ploiesti.
A urmat Facultatea de Litere a Universitatii Bucuresti in perioada 1945-1949 si apoi Institutul de Arte Plastice "Nicolae Grigorescu" Bucuresti, intre 1969 si 1971.
Artista polivalenta, Geta Bratescu realizeaza lucrari de grafica, gravura, desen si colaj textil, tapiserie, obiect, actiune, fotografie, fotoinstalatie, film. Creatia sa a facut obiectul retrospectivei personale organizate la MNAR in decembrie 1999.
Geta Bratescu este si autoarea a cinci volume (De la Venetia la Venetia, eseuri, Editura Meridiane, 1970; Atelier continuu, eseuri, Editura Cartea Romaneasca, 1985; Atelier Vagabond, eseuri, Editura Cartea Romaneasca, 1993; A.R., roman, Fundatia Culturala Secolul 21, 2000; Peisaj cu om, proza scurta, Fundatia Culturala Secolul 21, 2002) si director artistic al revistei Secolul XX.
In luna mai a acestui an, Geta Bratescu a primit titlul de Doctor Honoris Causa al Universitatii Nationale de Arte din Bucuresti, acordat pentru contributia sa la dezvoltarea artei romanesti contemporane.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
