Ivan Gallery, cochetul spatiu expozitional situat pe strada Maria Rosetti, intr-o zona in care mai adasta parfumul Bucurestiului de alta data, prezinta vara aceasta o suita inedita de lucrari semnate Geta Bratescu, sub titlul Colaj-Desen 1971-2006.
Aleasa personalitate a artelor si literelor romanesti, Geta Bratescu (n.1926) isi deapana in continuare creatia cu sensibilitate, mestesug si eleganta. Talentul genuin al artistei strapunge straturile culturale si reteaua de referinte literare in care este infasurata opera sa, inflorind, cu simplitate si rafinament, sub forma evidentei.
Geta Bratescu se infatiseaza astazi intr-o dubla ipostaza, sub un chip cu doua masti: una nocturna, severa, abstracta - seria colajelor din 1971, si una diurna, surazatoare, figurativa - seria desenelor din 2006.
Un fir intortocheat strabate colajul modernist, inspirat de Craii de Curtea-Veche si de scrierile lui Ion Barbu pe marginea creatiei mateine (Domnisoara Hus, Rasaritul Crailor), ca si desenul neo-suprarealist, comentariu la evenimentul artistic si monden "Salonul ilustratorilor de carte". Daca in lucrarile mai vechi firul sau ata, elemente simbolice ale miturilor feminitatii si destinului (reluate mai amplu de artista in ciclul Medeea, incepand din 1975), sunt material concret incorporat in compozitie, in lucrarile mai recente, firul este insasi ideea care dirijeaza mana pe hartie, trasand un duct continuu, suplu si locvace. Intre cele doua discursuri, artista interpune, undeva in spatiu, exclamatia unui obiect neo-dada, ziarul Adevarul din 1891, infipt intr-o plinta de lemn.
Cele sase colaje arpegiaza pe o gama solemna a negrului, griului si cafeniului, savant fundal pentru aria sangvinara a detaliului revelator: un bold, un bumb, o incurcatura de lita, un mosorel, un puf inrosit de fard, un bat de chibrit.
Jocul formelor geometrice se incheaga labirintic, sugerand fie un oras vazut de sus, noaptea, fie o masa de croitorie pe care se suprapun stofe, tipare si diverse accesorii vestimentare, atelierul fiind o tema recurenta in creatia artistei (v. Masa de lucru, litografie, 1970). De cantecul sirenelor, pe care-l reverbereaza romanul lui Mateiu Caragiale, ne izbaveste, insa, numai spiritul puritatii lirice si al inocentei ludice a doi spanioli: Gris si Miro.
Suita "Salonului" din 2006 desira fapturi fantomatice ivite din si prin taieturile pliantului de expozitie, personaje surprinse, dintr-un condei, in gesturi si posturi de aprinsa conversatie.
Eleganta, infumurarea, tachineria dintre artisti sufera inevitabile, dar bonome alunecari in caricatural. Geta Bratescu asocieaza figurilor limbajul, corpurilor textul, suprimand distinctia dintre vizual si literar. Siluetele, mosorizate in jurul plasmuirilor proprii sau ale altora, devin elementele unei realitati tesute complicat, pe care numai distanta le face sa para pierdute in decor.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
