E limpede ca Iasiul s-ar putea adresa viitorului prin ceea ce, de obicei, legitimeaza o epoca: cultura. Din pacate, oamenii cei mai buni nu sunt intotdeauna si cei mai vizibili. Dar eu sunt incredintat ca in Iasi exista destui scriitori, pictori, artisti foarte buni, care sfintesc locul. Prin urmare, ei ar trebui sa ne reprezinte. Ca sa nu existe dubii, am sa fac o lista cu ce as pune eu intr-o cutie, pe care nu as ingropa-o neaparat in curtea Palatului Roznovanu.
Asadar: cateva carti editate la Polirom. Sa spunem, Anna Karenina, Mi se spune capucin (Daniil Harms, ati recunoscut!), in traducerea lui Emil Iordache (una dintre cele mai ascutite minti ale Iasilor nostri). Si altele, cate una din fiecare colectie, ca sa aiba si copiii nostri placerea de a citi o carte frumoasa (daca nu cumva, peste jumatate de veac, aceste nobile obiecte vor fi considerate chilipiruri, antichitati; totusi, nu prea cred). As face o antologie din textele celor mai buni poeti ai urbei: Emil Brumaru, Nichita Danilov, Mariana Codrut, Mircea Popovici, O. Nimigean, Radu Andriescu, Constantin Acosmei, Lucian Vasiliu, Liviu Antonesei, Dan Bogdan Hanu s.a.m.d. Cred ca, desi disparuti, Cezar Ivanescu si Mihai Ursachi spun mult mai multe despre Iasiul anilor 2000 decat legiunea de versuri ale unor autori in viata care hartuiesc din ambitie muza. As alege si pagini de proza semnate de Florin Lazarescu, Lucian Dan Teodorovici, Dan Lungu, Mariana Codrut, Nichita Danilov. Si carti de critica si de eseu ale unor Al. Calinescu, Florin Faifer, Antonio Patras, Doris Mironescu (i-as alcatui eu o selectie din articolele publicate pana acum), Valeriu Gherghel, Luca Pitu, Dragos Cojocaru, Mircea Platon (chiar daca se doctoriceste in SUA). As pune neaparat si o carte-obiect realizata de Emil Stratan sub auspiciile editurii Eis Art: as alege-o, probabil, pe cea a lui Emil Brumaru, Ne logodim cu un inel de iarba. Musai ar fi cazul sa figureze in deja incapatoarea „lada de zestre" lucrari de prestigiu din mediul academic: Biblia de la 1688, editata de Al. Andriescu & Co., cartea despre Cantemir a distinsei profesoare Elvira Sorohan, Dictionarul literaturii romane de pana la 1900, al iesenilor de la Institutul „Phillippide", monografia despre Petru Caraman a lui Ion H. Ciubotaru, Avangarda rusa, semnata de Livia Cotorcea, Lexicologia biblica a lui Eugen Munteanu, Gramatica lui Dumitru Irimia, unele studii de istorie ale lui Alexandru Zub, Alexandru Florin Platon, sapaturile filologice ale lui N.A. Ursu, un volum produs de Stefan Afloroaei (probabil Cum este posibila filosofia in estul Europei). Nu as uita nici lucrari plastice semnate de Val Gheorghiu, Dan Hatmanu sau Felix Aftene. As cauta si cateva inregistrari cu Dionisie Vitcu, din Azilul de noapte, daca ar fi posibil.
Si, nu in ultimul rand, pe langa cateva (nu multe) pagini alese din presa culturala locala, as pune si un numar din „Ziarul de Iasi", in paginile carui publica, spre onoarea sa, multi dintre cei pomeniti mai sus.
Bineinteles ca mi-au scapat destule nume si titluri, dar mi-am propus sa fiu obiectiv, iar memoria mea este, oricum, obiectiva tocmai prin subiectivitatea ei selectiva. In plus, in tot ce depaseste domeniul umanioarelor, sunt, spre rusinea mea, tabula rasa. Sunt convins ca destui oameni de stiinta si-ar fi avut locul in aceasta modesta propunere de canon al culturii iesene. Las altora placerea priceputa de a-i adauga.
Ce spuneti, e destul? Eu unul cred ca Iasiul are cu ce se lauda. Problema e ca, de cele mai multe ori, nu sunt promovate chiar aceste nume. Faceti un mic exercitiu: cautati-le pe lista manifestarilor finantate de la bugetul local in cadrul programului Iasi 600. Va veti convinge ca, in mod straniu, alta este interfata culturii iesene. Alt obraz aratam noi lumii, spre dezavantajul nostru.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
