Daca lasam deoparte Sibiul, care e un cazspecial, marcat benefic de pregatirile pentru Capitala CulturalaEuropeana, ce presupun in mod obligatoriu sa dispui de cât maimulte spatii de joc, cladirile teatrelor din România au fost, pânade curând, numai acelea mostenite de la regimul comunist. Foartemulte s-au dovedit ani de zile improprii pentru spectacole tipstudio, in care regizorii urmareau sa obtina o intimitate intrepublic si actori, de aceea multe montari au fost urcate cu tot cupublic pe scena, reducându-se automat numarul de spectatori. Marilesali ale fostelor case de cultura, salile teatrelor din marileorase, atinse si ele de grandomania fostului regim, au functionatdin inertie, fiind considerate adevarate pedepse de catre regizoriisi scenografii care lucrau acolo. Iar continutul unui spectacoleste determinat de multe ori de asezarea lui in spatiu, punct incare "locul teatral" devine esential. Desi era evident pentruoricine - fie el artist, director de teatru sau primar de oras - cae nevoie de cladiri flexibile, de scene mobile pentru institutiilede spectacol, desi au fost si ani in care investitiile erau destulesi constructiile infloreau, teatrele n-au ajuns pe listacomunitatilor locale pâna de curând.
Dar iata ca anul 2010 incepe cudreptul din acest punct de vedere: la Cluj, Teatrul Maghiar aconstruit din martie pâna in decembrie un teatru-studio perfect, pelocul unei vechi magazii de decoruri. Studioul a fost deschis lamijlocul lui ianuarie cu o serie de repetitii cu publicul,respectiv premiera spectacolului "Strigate si soapte" de IngmarBergman, in regia lui Andrei Serban. La Timisoara, constructia afost de si mai mare amploare si finalizata in doar 4 luni. Luni, 25ianuarie, aici a fost inaugurata Sala 2, o cladire istorica pevremuri manej imperial, transformata azi intr-una dintre cele maimoderne scene din tara - una din scenele mobile visate de PaulBortnovski inca din anii 70. Lucrarea a fost astfel gândita, incâtsa nu afecteze peretii vechii cladiri, practic o noua constructiefiind ridicata inauntrul celei vechi. Sala a fost inaugurata cupremiera spectacolului "Revizorul" de Gogol in regia lui PetruVutcarau, iar lucrarile vor continua pe parcursul acestui an lafatada cladirii, ce trebuie renovata si ea. Teatre cu cladiriistorice in plina renovare mai avem la Iasi si la Oradea - inambele locuri lucrarile durând ani de zile, fiindca banii vin cutârâita, in functie de schimbarile politice "de la centru" -obicei, iarasi, tipic românesc si consumator de timp, energie si,in ultima instanta, mai multi bani decât ar fi nevoie in mod real.Constructii noi sunt in curs la Râmnicu Vâlcea si Sf. Gheorghe,unde spatiile existente nu mai erau de mult suficiente pentrucompaniile locale. Cum nu sunt suficiente la Bucuresti salile despectacole modulare, ce pot suferi transformari, atunci când enevoie sa se adapteze spectacole invitate din strainatate. Dinfericire, tocmai a fost anuntata transformarea, la initiativaARCUB, a vechiului han Gabroveni din centrul istoric intr-un centrucultural incluzând si o sala de spectacole (proiect cu finalizarein 2011), iar Teatrul National asteapta deja de doi ani sa intre inreparatii si sa devina, la rândul lui, un multiplex cultural ininima Capitalei.
De toate aceste constructii esteabsoluta nevoie. Ele semnaleaza un interes normal al comunitatilorlocale pentru fata oraselor lor si pentru conditiile in carespectatorii se bucura de spectacole. Dintre toate investitiile,acestea sunt poate cele mai durabile, fiindca ele sunt semnul decrestere, de civilizare a unui oras. Daca si ceea ce se intâmplainauntrul lor este valoros, aceste cladiri au toate sansele sadevina simboluri ale orasului. Luni seara, la inaugurarea noii salia Teatrului National din Timisoara, s-au strâns in foaierulmirosind a nou foarte multi timisoreni, de la politicieni la oamenide afaceri, scriitori si artisti. Pe fetele lor se vedea un fel demândrie pentru ca participau la un asemenea moment. Cine n-ar vreasa vada acelasi lucru in orasul lui?
CRISTINA MODREANUeste jurnalist si critic de teatru. Semnatura ei s-a regasit de-alungul celor 13 ani de scris despre teatru in ziarele "Adevarul" si"Gandul", in revistele culturale "Rampa", "Adevarul literar siartistic", "Teatrul Azi" si "Dilema veche". A realizat o serie deemisiuni culturale pentru canalul TVR Cultural, sub titlul "Artaversus Arta". A publicat volumele Sah la Regizor, Mastilelui AlexanderHausvater si Casa dinauntru si asustinut conferinte internationale despre teatrul romanesc de azila Valladolid (2004), Berlin (2006) si Stockholm (2007). Estedoctorand alUniversit`]ii de Art` Teatral` [iCinematografic` din Bucure[ti. Din 2008, este director artistic alFestivalului National de Teatru de la Bucuresti.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
