Ziarul de Duminică

Cu ciobanii români la Paris/ de Ziarul de duminică

Cu ciobanii români la Paris/ de Ziarul de duminică

Cu ciobanii români la Paris/ de Ziarul de duminică

Autor: Ziarul de Duminica

17.02.2012, 00:01 59

A fi păstor şi a trăi după tradiţia transhumanţei: iată o meserie şi un stil de viaţă care dispar încet încet. În Europa de vest aproape că nu mai există, spre deosebire de Europa de est, unde ciobanii îşi însoţesc încă turmele pe drumul transhumanţei. Fotograful român Dragoş Lumpan şi etnograful belgian Gaëtan Rousselet au documentat viaţa ciobanilor români în timpul transhumanţei (foto 1). Fotografiile lor vor fi expuse la galeria Rue de l'Exposition a Institutului Cultural Român de la Paris, în lunie februarie şi martie 2012. Dragoş Lumpan a însoţit ciobanii români timp de mai mulţi ani, începând cu 2007, pentru realizarea seriei "Ultima transhumanţă". "Am început acest proiect pentru mai multe motive. Primul dintre ele a fost curiozitatea. Călătorind, vedeam turme de oi pe câmp, întotdeauna însoţite de un oier. (...) Unde dorm aceşti ciobani, ce mănâncă, cum îşi petrec zilele? Unii dintre ei îşi însoţesc turmele în fiecare zi şi merg sute de kilometri pe an, dorm acolo unde îi apucă noaptea, sub cerul liber, indiferent dacă e iarnă sau vară. Trăiesc într-un alt timp şi o altă viaţă, după un calendar cosmic. Un alt motiv a fost că îmi place brânza; iar al treilea este dispariţia tradiţiei transhumanţei. Oierii nu mai vor să fie oieri. Nu mai vor să se deplaseze încontinuu deoarece să fii baci nu e o meserie ci un stil de viaţă, o viaţă foarte dificilă", spune Dragoş Lumpan. A extins apoi proiectul la Albania, Grecia, Italia, Ţara Galilor şi Turcia. Astfel, seria "Ultima transhumanţă" devine o documentare a acestei tradiţii la nivel european.

Etnologul belgian Gaëtan Rousselet vine să completeze partea românească a poveştii despre transhumanţă. El trăit timp de doi ani în Maramureş, alături de ciobani. Rezultatul este seria de fotografie documentară "Ciobani din nord-vestul României". Fotografiile lui se revendică de la tradiţia documentarului şi prezintă scene din cotidianul pastoral. Rousselet scoate transhumanţa din atmosfera poetică a lui Lumpan pentru a o plasa în cotidianul şi în contextul social al anilor în care trăim. Bacii lui Rousselet trăiesc în lumea noastră: se supun normelor europene, se ocupă de chestiuni administrative, fac parte din societatea prezentă .

Galeria Rue de l'Exposition este proiectul Institutului Cultural Român de la Paris pentru promovarea artei fotografice româneşti. Expoziţiile prezentate în galerie au întotdeauna o componentă "angajată": fotografie socială, sociologică sau antropologică. O temă anuală reuneşte operele alese pentru a expune diverse faţete ale societăţii. În 2012 tema este " Reminiscenţe". Galeria va prezenta lucrări despre urmele unor lumi în dispariţie : transhumanţa, mineritul, orfanii din epocă comunistă, etc.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Comandă anuarul ZF TOP 100 companii antreprenoriale
AFACERI DE LA ZERO