Peste 2.300 de romani sunt condamnati si isi ispasesc pedepsele in inchisorile italiene. Potrivit statistcilor oficiale si daca luam de bune cifrele neoficiale ale prezentei romanesti in Italia, cifra pare normala sau chiar imbucuratoare.
Totusi, romanii se afla pe primul loc in statisticile care privesc delincventa pe natiuni, in randul imigrantilor din peninsula italica. Urmeaza albanezii, marocanii si altii, dar toti la mare distanta fata de conationalii nostri. O voce din off imi striga - ori sunt hoti prosti ori sunt foarte multi. Ca anecdota, relatez discutia avuta cu doi masteranzi din Sardinia care urmeaza un stagiu in Romania. Acestia imi povesteau despre relatiile lor, strict profesionale, avute cu un numar de detinuti romani. Erau sincer surprinsi de calitatea umana pozitiva, de gradul de instructie, de inteligenta si farmecul personal al acestora, cei mai multi fiind tineri ori foarte tineri, proveniti din zone rurale sau din orase mici. Una dintre declaratiile acestor detinuti romani era de natura sa castige simpatia interlocutorului, cel putin in conceptia detinutului. Aceasta era urmatoarea: noi nu am furat de la oameni. Noi am furat numai de la stat. Fara indoiala, "stat" insemnau si firmele private. Statul, cel putin in Romania, poate fi furat in voie. Din doua motive, daca nu trei. Primul motiv - nu este al nostru, nu ne reprezinta. Al doilea - statul ne fura, deci furatul de la el este un gest reparatoriu. Al treilea - toti cei care au furat din plin de la stat n-au fost pedepsiti. La toate acestea adaugam corolarul educativ, figura haiducului in folclor si in sistemul de valori indus pe cale scolara, mai ales in clasele gimnaziale care sunt obligatorii. Tinerii romani care zac in puscariile italiene, si nu doar acolo, au plecat la haiducit in lumea larga, ducand cu ei un univers mental si moral profund eronat si viciat. Cam asa s-a intamplat, la o scara mai mica, din cauza lipsei de maniere a militiei acelor vremi, atunci cand s-a trecut la industrializarea galopanta a oraselor Romaniei. Populatia urbana a suferit un soc vazand cum strazile s-au umplut de tineri de la tara intre care unii s-au simtit scapati si de gura satului, si de supravegherea familiei traditionale.
Fenomenul "vichingilor" de la Galati ori al "moldovenilor" de la Brasov, centre care s-au dezvoltat exploziv in cativa ani a fost resimtit de localnici ca o trauma. Cu vremea, fenomenul urbanizarii s-a implinit si ruralii au devenit urbani, uneori mai urbani si mai conservatori decat locuitorii de bastina. Acest proces de urbanizare a fost indelung si dureros. A starnit discriminari colective si suferinte de ambele parti. Astazi asistam la o noua schimbare de categorie a unui grup important de romani, ce atinge ingrijoratoarea cifra de trei milioane de oameni, majoritatea absoluta fiind oameni tineri sau relativ tineri si cu o calificare. Daca nu ar fi asa, nu ar avea nici o sansa pe o piata a muncii pretentioasa. Acesti romani se europenizeaza. Sunt obligati sa traiasca si sa munceasca in sisteme coerente, cu legi si reguli ce sunt respectate de cetatenii statului respectiv pentru ca statul acela apartine cetatenilor sai. Fara a fi prezumtios, observ totusi ca numarul cel mai mare de romani se afla in Italia, ca si numarul cel mai mare de delincventi, o tara unde relatia stat-cetatean este cea mai deteriorata din tarile UE, daca luam in seama prezenta Mafiei, a Camorrei ori a Ndranghettei, dar si aceea a evaziunii fiscale ajunse la cote alarmante.
Europenizarea romanilor nu se petrece in Romania, ci in Europa. Fenomenul are consecinte dureroase pentru acestia, pentru europeni, pentru copiii si familiile ramase acasa, pentru economia romaneasca si mai cu seama pentru Romania, care sufera o incetinire evidenta in modernizarea sa.
Incetinirea vine de la lipsa energiilor si a presiunii sociale in favoarea grabirii modernizarii, de la miliardele de euro care sunt trimisi acasa si care astfel permit finantistilor sa carpeasca bugete si sa anunte cresteri economice gaunoase. Dar europenizarea aceasta este un factor obiectiv si o cruce pe care trebuie sa o ducem. Rezultatul va fi absolut de admirat, vom fi europeni, noi poporul roman, sau cea mai mare parte a noastra, in ciuda eforturilor disperate ale unor politicieni care ne-au condus, ne conduc si ne vor mai conduce de a ne pastra un apendice inert al Uniunii Europene.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
