Stravechiul oras Pompei a fost construit pe o colina de lava preistorica, la varsarea Sarnusului in Golful Napoli, in preajma fruntii semete si amenintatoare a Vezuviului. Atestata inca din secolul al VI-lea i.Hr., urbea a trecut sub influenta Grecilor din Cumae, a zabovit sub dominatie etrusca si a devenit, spre anul 80 al erei trecute, colonie romana, sub numele Cornelia Veneria Pompeianorum. La inceputul secolului I d. Hr. avea infatisarea nobila a unei asezari elenistice si slujea drept resedinta de vara pentru romanii instariti. Dupa ce in anul 62 un teribil cutremur a zgaltait-o din temelii, a inceput un anevoios proces de reconstructie. Pe 24 august 79, inainte ca orasul sa-si fi recapatat pe de-a-ntregul vechiul profil aristocratic, o eruptie a dusmanului tacut ce i-a stat mereu in coasta, Vezuviul, a acoperit totul sub o ploaie de cenusa si pietre. Prins in clestele mumificator al unei depuneri de lava de circa 3 metri, spiritul incremenit al Pompeiului a fost insa zgandarit neincetat. I-au stricat linistea, la inceputuri, putinii supravietuitori ai dezastrului, care, hotarati sa-si recupereze bunurile, au sfredelit galerii, apoi, dupa secolul al XVII-lea, arheologii - in cautarea celei mai pretioase conserve de istorie pe care le-o putea harazi natura -, romanticii germani care sapau dupa surse doctrinare, scriitorii care sperau sa reinvie antichitatea, facandu-si din vestigii vlaga literara. Dupa nume sonore ca Egon Caesar Corti, Marcel Brion sau Pascal Quignard, s-a incumetat sa scormone printre venerabilele ruine de langa costa amalfitana si Richard Harris. Un britanic binecunoscut amatorilor de thriller-uri politice, autor al celebrelor Fatherland (terifianta ucronie ce-l inchipuia pe Hitler, in anul 1964, pregatindu-se sa-si serbeze a 75-a aniversare, cu Albert Speer in chip de ministru al Reich-ului, parafand o istorica alianta cu SUA), Enigma sau Archangel - carti care, impreuna, au atins un tiraj de 6 milioane de exemplare! - si care s-a hotarat, pastrandu-si totusi teama de a nu-si dezamagi fidelii, sa scrie un blockbuster pur istoric. Romanul sau, Pompei, descrie ultimele patru zile de viata ale orasului. Desi este o povestire cu final cunoscut, ritmul gatuit dar febril, capcanele de tot felul, misterele si eruptiile sociale, succesiunea de tabouri ale unei societati sufocate, la poalele vulcanului, nu de vapori letali ci de machiavelisme si de propria aroganta, fac din ea o lectura incitanta, condusa intr-o tensiune insuportabila. Initial, marturiseste autorul, urmatorul roman din agenda sa de lucru era planuit ca o satira la adresa Americii de azi, cu un Walt Disney demonic, stapan hilar al destinelor umanitatii. Cand, plecat pentru documentare, a zarit intr-un parc de distractii doi tineri gata sa se casatoreasca - el imbracat in Mickey Mouse, ea in Minnie - si-a dat seama "ca nimic nu putea sa fie mai straniu decat realitatea si ca, prin urmare, aceasta trebuia abordata in mod indirect". Satira a devenit alegorie, iar alegoria a prins trup pompeian dupa evenimentele din 11 septembrie, cand cetatenii New Yorkului alergau plini de sange si de fire din cenusa propriului imperiu.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
