Are mai mult de un secol si inca se tine bine. Chiar foarte bine. Il privesc ca pe ceva de o stranietate fara margini, il vad ca e real, stiu ca a fost adevarat si, totusi, imi spun, asemenea taranului in fata girafei, "asa ceva nu exista!" E ca si cum propriul bunic ar intra acum pe usa camerei mele si ar incepe sa imi povesteasca despre copilaria lui. Asa imi povesteste acest jurnal. Real, adevarat. Dar atat de real si de adevarat, incat nu imi vine sa cred ca este real. Iar povestea lui, a jurnalului, este la fel de palpitanta ca tot ceea ce contine.
Cu un an-doi inainte ca Ceausescu sa se indrepte spre Targoviste spre a fi ciuruit tovaraseste pentru ca ciuruitorii sa isi salveze pielea intreaga, cineva a venit la mine cu un caiet. Un caiet cu coperte solide, imbracate intr-un material rezistent, negru. Un caiet de o suta de pagini, cu hartie velina. Il luase dintr-o cutie cu vechituri a unui vecin ce tocmai murise. Batranul sfarsise singur, asa cum si traise. Vecina lui (cea care imi adusese caietul) nu vazuse pe nimeni vreodata venind la el. Nimeni din cladirea aceea de pe Mantuleasa (un simbol, ca si altele, nationalizat) nu stia ceva despre enigmaticul vecin de la etajul 1. Il vedeau rar. Se mai soptea ca toata ziua sta in casa si citeste. Altceva nu ar fi putut face, pentru ca absenta antenei era dovada clara ca nu avea televizor. Nimeni nu stia ce poate citi (Scanteia sau Romania libera nu-l vazusera sa cumpere) si nu intrase cineva in garsoniera sa spre a vedea daca are sau nu biblioteca. Vecina batranului - care imi adusese caietul - murea de necaz ca lipsise de-acasa exact in momentul cand batranul isi aflase sfarsitul. Ea venise la spartul targului, adica atunci cand alti colocatari mai intreprinzatori acaparasera garsoniera. Era un mod eficient de a obtine ceva de la spatiul locativ: gaseai ceva liber, te instalai acolo si apoi umblai dupa repartitie pe casa, apartamentul sau mansarda respectiva. Ii scosesera lucrurile rapid si mai rapid inca tot ceea ce mai era folositor disparuse. Pe hol mai ramasese o lada cu vechituri, adica, atentie, plina cu caiete asemanatoare cu cel pe care il tineam eu in mana. Cunostinta mea, femeie ordonata, il luase pe primul din primul rand. "Pe tine, care scrii, poate te intereseaza. Am vazut ca sunt niste notite de pe vremuri", mi-a mai spus. Deocamdata ma marginesc sa copiez inceputul acestui document ce ma emotioneaza de fiecare data cand il rasfoiesc:
"Jurnalul meu
cu incepere de la 1 Ianuarie 1906
Tudor T. Ienibace
elev in clasa a III-a Liceala
Focsani
Anul 1906
Jurnal
1 Ianuarie. Dupa indemnul Tatalui si mamei mele m-am hotarat sa incep sa scriu din aceasta zi impresiunile mele. Sunt in etate de 13 ani, 7 luni 21 de zile. Asta noapte am serbat venirea noului an la unchiul meu Gh. Montanu. Cand m'am intors acasa mi-a facut mare surpriza darul ce mi la facut tata care consta dintr'un birou si o frumoasa calimara de metal precum si un ceasornic cu suportul sau pe care l-am primit de la unchiul meu Gh. Montanu. De azi mi-am pus in gand sa imi fac un carnet in care sa insemnez toti bani care ii primesc sau cheltuiesc. Timpul e posomorat dar cald si nu cam seamana a iarna. Azi e ziua backsisurilor si am primit si eu un backsis de 7 franci. Sa nu se creada ca mama nu mi-a facut nici un dar, ea mi-a dat un frumos neglijeu. In ce pozitie ma aflu eu ca nu pot face tatei si mamei vre-un dar! Dar nu, darul meu va consta din straduinta mea de a invata la scoala cat si la violina pe care ma simt aproape stapan. Toata ziua am fost cam trist, nici eu nu stiu de ce si astept cu nerabdare zilele de scoala dupa cum am asteptat si vacanta.
2 Ianuarie. Plictiseala ca totdeauna. Mi-am scris cate ceva pentru scoala. Am fost la lectia de vioara si pe urma m'am dus cu mama si m'am amuzat putin cu copiii dlui Bottez. Am cantat cu vioara. Ma bucura topirea zapezii ca sa ma plimb cu bicicleta. Imi face mare bucurie spusele mamei ca va face serate ca sa invat sa dansez.
3 Ianuarie. Azi mi-am facut lectii, am fost la lectia de vioara si am chemat seara pe copii dlui Bottez care m'au invatat quadril un dans foarte greu caci pana l'am invatat m'a trecut mii de naduseli. Valsul inca nu l'am priceput de loc. Mi s'a promis ca Dra Amalia Oravetz o buna dansatoare ma va invata si valsul. Ma gandesc cum asi putea slabi! M'am culcat pe la orele 1 noaptea si am visat numai quadriluri. Ma vad parca prin saloanele clubului Ciuca dansand...
4 Ianuarie. Nimic neobisnuit. Sunt nerabdator sa vad incepute cursurile. Am lucrat foarte putin. Am de facut o compozitie O petrecere la tara in luna Mai, am idei multe si nu le pot prinde.
5 Ianuarie. Azi mi'am facut lectiile pentru scoala. Altceva nimic important.
6 Ianuarie. Azi mi'am facut ultimele lectii ce'mi ramasese (...) Am esit putin prin oras si aseara am invatat sa dansez. Ce buna e mama! Cum imi face ea toate placerile. Azi seara a invitat pe niste amici si cunostinte ai mei domnisoare si cavaleri si in fine am invatat binisor valsul si quadrilul, dar mi-a ramas neinvatata polca. Invat un cantec la vioara ca sa'i fac surpriza tatei care este la Buzau. M'am culcat la 1 noaptea si am visat numai cadriluri si valsuri.
7 Ianuarie. Azi m'am desteptat pe la 10 ametit de dans. Am invatat restul de lectii ce'mi ramasese si am dejunat seara la unchiul meu. La 12 noaptea a venit si tata de la Buzau.
8 Ianuarie. Am invatat ultimele lectii si am cantat tatei un mars spaniol Sorela. Seara astept cu nerabdare alegerea dlui Petre Carp. In fine maine voi avea ocazia sa fiu iar in contact cu colegii mei dupa vacanta Craciunului.
9 Ianuarie. Iata in fine sfarsitul vacantei. Cam cu greu m'am sculat de dimineata. Cum ne'am intalnit cu colegii ne apucaram sa povestim cum am petrecut in vacanta si ce cadouri am primit. Domnilor profesori nu le cam placea sa vie in clasa dovada ca erau nu tocmai veseli. Zilele acestea nu sunt foarte usoare caci am invatat lectiile din timpul vacantei.
10 Ianuarie. Sunt multumit si cu voe buna. Am intins mana colegului Rarincescu pe care eram suparat. A venit la noi in clasa un fost elev de liceu Dramba un baiat foarte silitor pe care ni l-a laudat Domnul Director."
Am transcris cu acuratete primele pagini (inclusiv greselile elevului de atunci). Va voi face o trecere in revista a principalelor evenimente din anul de gratie 1906 data viitoare. Va asigur ca merita!
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
